Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult›
17.01.2021
Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult›
17.01.2021
România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult›
15.01.2021
Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult›
14.01.2021
Portugalia – 2020, primul buget anual cu excedent din ultimii 45 de ani
de Adrian N Ionescu , 10.1.2020
Parlamentul Portugaliei este pe cale să aprobe, vineri, cel dintâi buget de stat care prevede un surplus, din istoria democratică a țării, parcursă din 1975 încoace, după răsturnarea regimului dictatorial al lui António Salazar.
Cu toate că excedentul de 0,2% din PIB este criticat încă de partidele de opoziţie şi guvernul socialist condus de António Costa este minoritar, proiectul de buget al acestuia are toate şansele să fie aprobat, ca urmare a abţinerii anunţate de comunişti, de ecologişti şi de Blocul de Stânga, relatează agenţia de presă portugheză Lusa.
Bugetul excedentar este o reuşită cu atât mai mare cu cât Portugalia a făcut parte din aşa numitul grup PIIGS, al ţărilor ameninţate de falimentul finanţelor publice în anii de după criza din anii 2008 – 2009, alături de Italia, Irlanda, Grecia şi Spania.
În anii următori criza datoriilor suverane ale acestor ţări au pus în pericol însăşi viabilitatea monedei unice europene.
Între timp, prioritatea Guvernului portughez a fost restabilirea încrederii fiscale, strategie criticată de opoziţie pentru că ar fi afectat investiţiile publice, potrivit Reuters.
Între țările lumii cu excedent bugetar se remarcă Norvegia, Germania, Țările de Jos (Olanda) și Singapore, potrivit Statista.
Guvernul portughez a avut mai multe întâlniri cu celelalte partide de stânga până în ultimul minut şi a reuşit să ofere stimulente de 800 de milioane de euro pentru serviciile de sănătate, creşterea pensiilor dar şi o anumită creştere a investiţiilor în infrastructură, ,ai ales în spitale şi căi ferate, potrivit Lusa.
Proiectul de buget portughez a fost construit pe o creştere economică estimată la 1,9% în 2020, deficit structural zero , respectând astfel ergulile europene privind echilibrul bugetar.
Guvernul portughez intenţionează, de asemeni, să reducă şi datoria publică, proiectată la 116,2% din PIB, mult peste limita de 60% stabilită de Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene.
„Acei care doresc să pună la încercare calea responsabilității să spună doar care cheltuieli trebuie tăiate și care taxe trebuie majorate. Stabilitatea și încrederea în Portugalia nu trebuie sacrificate pentru câștiguri politice”, declarase ministrul de Finanțe lusitan Mario Centeno, la una din audierile parlamentare, citat de Reuters.