Potrivit rezultatelor preliminare ale alegerlor de miercuri seara din Croația, partidul președintelui Zoran Milanović (foto), nu are o majoritate, dar a obținut un scor suficient de bun – plasându-se pe locul al doilea – pentru a avea o voce semnificativă în remodelarea direcției politice a Zagreb.
În ciuda faptului că a fost timp de decenii în centrul politicii croate, creșterea popularității lui Milanović a fost alimentată de remarcile provocatoare pe care le-a făcut la adresa UE și a Ucrainei.
Retorica sa pare să fi rezonat în rândul publicului, care a arătat un sprijin record pentru Partidul Social Democrat (SDP), plasându-l după Uniunea Democrată Croate (HDZ) de centru-dreapta.
Prezența la vot a atins cote istorice, peste 50% dintre cei peste 3,7 milioane de alegători eligibili ai țării votând până la ora 16.30, scrie Politico.
Cu peste 90% din voturi numărate, HDZ și-a asigurat 60 de locuri în parlamentul croat, în timp ce SDP se preconizează că va avea 42. Ne asigurând majoritatea de 76 de locuri în parlamentul de 151 de locuri, partidele vor trebui să intre în coaliții cu entități de dreapta sau de stânga care au depășit pragul.
Acuzațiile de corupție au erodat sprijinul pentru partidul de guvernământ
Mass-media croate au semnalat posibila revenire a președintelui Milanović în funcția de premier, după un „scenariu slovac”, făcând paralele cu recenta realegere a lui Robert Fico la Bratislava. Ambii susțin poziții pro-ruse și se opun politicii unificate a blocului în relația cu Ucrainei.
Zoran Milanović a fost prim-ministru între 2011 și 2016. Actualul premier Andrej Plenković (HDZ) a fost aplaudat în plan european pentru capacitatea sa de a îndrepta partidul – care a dominat politica țării timp de decenii – către o abordare pro-UE și centristă.
Totuși, partidul de guvernământ a fost măcinat de multiple acuzații de corupție, cu un număr uluitor de mare – 30 – de miniștri care și-au dat demisia în urma acestui tip de acuzații.
***
