La obiect

Prețul carburanților în România: Ponderea taxelor, mult sub media europeană. Marjele benzinăriilor au crescut cu peste 4% în ultimii patru ani

Ponderea taxelor în prețul final al carburanților din România este cu peste zece procente mai redusă decât media europeană în cazul benzinei, respectiv cinci procente… Mai mult

05.12.2019

Evenimentul

NATO – concluziile unui summit sensibil: Cele 3 premiere din declarația oficială și întorcerea ”în cazarmă” a Turciei

Zarva, îndoielile și contondențele dintre aliați au fost atât de mari înaintea summitului NATO de la Londra, încât evenimentul a avut de pus ordine până… Mai mult

04.12.2019

Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Populația activă economic a României – o perspectivă dincolo de datele INS. Și o comparație cu țările UE

de Vasile Ghetau 15.3.2015

populatieDate asupra populației și populației active :

Asupra perspectivelor populației României s-a scris și s-a vorbit frecvent după publicarea , în cea de-a doua parte a anului 2013, a rezultatelor finale ale Recensământului Populației și al Locuințelor din octombrie 2011. Date asupra populației și evoluțiilor demografice din anii 2012-2013 au completat tabloul statistic al populației țării și au permis conturarea unor viziuni asupra dezvoltărilor potențiale în deceniile care vin.

Două motivații ale abordărilor prospective pot fi identificate: pe de o parte, declinul populației țării după anul 1989 și implicațiile economice și sociale ale continuării tendințelor de până acum, și evaluarea consecințelor adoptării și introducerii în practica statistică națională a conceptului de populație cu reședința obișnuită în țară (la recensământ și în anii de după recensământ), în conformitate cu noile standarde și metodologii ale Comisiei Europene, pe de altă parte. Populația rezidentă este cea care locuiește în mod obișnuit la data recensământului într-o localitate / țară de cel puțin 12 luni sau mai puțin dar cu intenția de a locui cel puțin 12 luni.

Este ușor de observat că prin introducerea acestui concept, în populația rezidentă a României nu sunt incluse cele circa 2,5 milioane de români care se află în alte țări de cel puțin 12 luni, ei fiind înregistrați statistic în populația rezidentă a țărilor respective.

Nevoia reevaluărilor prospective a devenit astfel și mai actuală. Date asupra perspectivelor populației României pot fi găsite în două surse naționale și două surse internaționale: Institutul Național de Statistică (2014) și Centrul de Cercetări Demografice al Academiei Române (Ghețău, 2014), Divizia de Populație ONU (2013) și Eurostat (2014a). Metoda de proiectare este identică dar abordările sunt diferite, ca ipoteze, variante, mod de prezentare, întinderea perioadei acoperite, grad de detaliere a datelor de input și a rezultatelor.

Tentativele de elaborare a unor proiectări demografice derivate – populație școlară, populație activă și populație ocupată economic, număr de gospodării ș.a., sunt – după cunoștințele mele – timide, izolate și prea sumar prezentate.

Un exercițiu prospectiv asupra populației active economic este multiplu motivat în contextul evoluțiilor demografice din ultimele două decenii și al amprentei pe care acestea au lăsat-o și o vor lăsa în mod și mai pregnant pe numărul și structura pe vârste a populației rezidente în următoarele decenii, ceea ce înseamnă, implicit, asupra populației active economic, segment consistent al întregii populații și reprezentând „… toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii” (INS, 2014b) . Definiția este una internațională și urmărește delimitarea populației care constituie mână de lucru disponibilă în societate la un moment dat, ca ofertă socială.

Ancheta asupra forței de muncă în gospodării este trimestrială, pentru a acoperi variații sezoniere ale participării populației la activități economice, înregistrarea fiind continuă iar pentru cele mai multe dintre caracteristicile înregistrate perioada de referință este săptămâna de luni până duminică inclusiv, dinaintea înregistrării. Valorile anuale sunt medii ale valorilor trimestriale.

După datele Anchetei asupra forței de muncă în gospodării, populația activă economic era în anul 2013 de 9977 mii persoane și trei sunt indicatorii de măsurare a gradului de participare la activitatea economică – ca persoană ocupată economic ori neocupată dar în căutarea unui loc de muncă (șomerii), constituind, împreună, forța de muncă disponibilă:

1-, rata de activitate a populației în vârstă de 15 ani și peste,

2-, rata de activitate a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) și

3-, rata de activitate a populației în vârstă de 20-64 ani.

Utilizarea a trei indicatori are destulă motivație:

Primul indicator oferă informația generală asupra activității economice în ansamblul populației în vârstă de 15 ani și peste, luând în considerare și populația care are vârste superioare celor de pensionare.

O parte din această din urmă populație poate fi compusă din pensionari, deci persoane inactive economic, iar o altă parte poate fi încă activă economic, în agricultură îndeosebi. Particularități în structura economiei naționale și a forței de muncă își găsesc ecou în conținutul acestei rate generale.

Rata calculată pentru populația aflată la vârstele de muncă (15-64 ani) cuantifică mai precis participarea la activitatea economică (ca ocupat ori ca șomer) a resurselor umane de vârstă tânără și adultă, ca și rata de la populația în vârstă de 20-64 ani, eliminarea populației în vârstă de 15-19 ani fiind motivată de participare slabă la activități economice în context de expansiune masivă a duratei educației.

Ratele pentru vârstele de 15-64 și 20-64 de ani sunt cele esențiale pentru elaborarea programelor și strategiilor de creare de locuri de muncă și ocupare economică a populației, ca și a politicilor de pensionare.

Participare semnificativ mai redusă la activitatea economică în raport cu
țările dezvoltate din Uniunea Europeană

Cele trei rate de activitate aveau în anul 2013, la populația de ambele sexe, următoarele valori: 55,1%, 64,6% și 68,9%.

Dacă examinăm dinamica celor trei indicatori în ultimii 10 ani nu constatăm variații semnificative.

Întrebarea firească la care duc cele trei rate este cum se plasează țara noastră în Uniunea Europeană?

Pentru comparații, am ales – mai întâi – rata cea mai generală, cea a întregii populații de 15 ani și peste, având în vedere că țara noastră are o imensă proporție a populației active în agricultură și silvicultură – 27%.

Tabloul european al participării întregii populații de 15 ani și peste la activitatea economică (Eurostat, 2015) este cel din figura 1. România se află în jumătatea inferioară a clasamentului dar nu departe de nivelul mediu al ratei – de aproape 58%. Poziția este însă determinată de o rată de activitate deosebit de ridicată la vârstele avansate – peste 65 de ani.
f1Dacă ne limităm la grupa vârstelor celor mai importante ca intensitate a participării la activitatea economică, 20-64 de ani, rata este de 69%, aproape identică cu valorile din Italia, Croația și Malta, aflate în partea inferioară a clasamentului (figura 2) și însemnând o participare relativ mai mică la activitatea economică a populației de la vârstele tinere și adulte. Mai mult, apare oarecum surprinzătoare compoziția „companiei” în care se află valorile scăzute ale ratei activității la vârstele tinere și la cele adulte din țara noastră: valori apropiate la toate vârstele în Italia, Croația și Malta, valori similare la vârstele tinere în Bulgaria și Ungaria și la vârstele adulte în Grecia și Irlanda.

f2Cred că o observație are logica ei: anchetele asupra forței de muncă sunt standardizate internațional ca metodologie și chestionare dar nu ar trebui excluse potențiale diferențe în materie de eșantionare și bază a acesteia, calitate a interviurilor și a răspunsurilor în țări cu proporții semnificative ale muncii în sectorul informal și care își pot pune amprenta pe indicatorii participării populației la activitatea economică pe vârste.

S-ar putea adăuga, probabil, importante particularități ale structurii economiei naționale pe ramuri și maniera în care clima poate influența activitățile economice și clasarea persoanelor. Voi reveni în partea finală la unele implicații ale gradului de participare la activitatea economică.

Adevărul cifrelor: în coingtext UE, adulții – mai inactivi decât vârsnicii

Cea mai completă informație asupra participării populației la activitatea economică este oferită de ratele de activitate pe vârste.

Iată în figura 3 aceste rate, la bărbați și la femei, în anul 2013, în România și ratele medii pentru cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene.
f3
Câteva constatări se pot desprinde din examinarea curbele ratelor de activitate pe sexe și vârste:

  • – participarea la activitatea economică a fost și a rămas mai ridicată la bărbați la toate vârstele;
  • – ratele de activitate au valorile cele mai ridicate și la bărbați și la femei între 30 și 50 de ani; se poate însă remarca diferențierea vârstelor având valorile de vârf: în jurul vârstei de 30 de ani la bărbați și în jurul vârstei de 45 de ani la femei;
  • și la bărbați și la femei participarea la activitatea economică este mai redusă în țara noastră, la toate vârstele tinere și adulte, excepția constituind-o grupa de vârstă 65 ani și peste, deja menționată și comentată;
    decalajul este mai important la femei; diferențele sunt mai importante la vârstele tinere, sub 25 de ani, și la populația de 50-64 ani; vârsta medie la pensionare mai mică în țara noastră ar putea explica cea din urmă situație;
  • – se poate observa inflexiunea moderată a curbei ratelor de activitate la femei in jurul vârstei de 30 de ani, motivată de întreruperea temporară a activității pentru creșterea copilului (observată de multă vreme în populațiile europene).

Estimarea prospectivă a numărului populației active pe sexe și vârste reclamă proiectarea în prealabil a populației pe sexe și vârste și alegerea unei sau unor serii de rate de activitate de asemenea pe sexe și vârste (International Labor Organization, 2011a); Loichinger, 2015) .

Obiectivul acestui demers prospectiv este examinarea modului în care marile variații ale natalității își vor pune amprenta pe mărimea și structura pe vârste a populației active și folosirea unor rate constante de activitate, cele din anul 2013, este cea care se impune.

Populația proiectată este cea rezidentă la mijlocul anului 2013 (aproape 20 de milioane locuitori) iar ipotezele asupra celor trei componente care determină intrările și ieșirile anuale sunt următoarele (detalii în Ghețău, 2014):

  • rata fertilității totale va continua să rămână la valorarea din ultimii 20 de ani – 1,3 copii la o femeie.
    Dar: în structura fertilității pe vârste vor continua schimbările începute în a doua jumătate a anilor 1990, de reducere a fertilității la vârstele mai mici de 25 de ani, și chiar la 25-29 ani, și de creștere a fertilității după vârsta de 25 ani și în măsură mai mare a fertilității după vârsta de 30 de ani; s-au folosit structuri ale fertilității din țări europene dezvoltate în care creșterea vârstei la căsătorie și la nașterea copiilor s-au instalat și dezvoltat mai devreme;
  • – speranța de viață la naștere își va continua trendul ascendent și valorile de la mijlocul secolului vor fi cele din Revizia 2012 (publicată în anul 2013) a Perspectivelor Populației Mondiale elaborate de Divizia de Populație a Națiunilor Unite (United Nations Population Division, 2013).
  • nu este inclusă o ipoteză asupra migrației externe; evoluțiile migrației externe sunt astăzi imprevizibile, vor depinde de contextul economic și social din țară dar și din țările europene dezvoltate spre care s-a orientat masiva emigrație românească de până acum; ieșirea din recesiune și revenirea la creștere economică ridicată și stabilă în țările dezvoltate din Uniunea Europeană va încuraja imigrația.

Alegerea orizontului 2040 se motivează prin efectele pe termen lung ale marilor variații ale natalității din anii 1960 și 1970 asupra structurii pe vârste a populației, inclusiv a populației active. S-a folosit și mijlocul secolului ca moment de referință, acolo unde evoluțiile dintre anii 2040 și 2050 descriu dezvoltări particulare.

Orizontul 2040: Unde duce conservarea actualelor rate de activitate. Numărul și structură pe sexe și vârste a populației active

În concordanță cu ipotezele menționate, populația cu reședința în România ar ajunge la 17,1 milioane locuitori în anul 2040 iar populația activă economic ar atinge 7,2 milioane. La modul general, reducerea dimensiunii populației active într-o populație aflată în declin ferm de mai multe decenii se produce în mod automat și intră în logica evoluției populațiilor.

Reculul mai mic în valoare absolută la populația activă și alterarea modestă a proporției acesteia în ansamblul populației pot fi explicate recurgând la analiza dinamicilor comparative și la elementul structural.

Reculul populației active ar fi de 20%, de două ori mai mare decât cel al populației inactive economic, ceea ce semnifică o deteriorare a raportului de dependență economică a persoanelor inactive. Sunt astăzi 121 de inactivi la 100 de activi și se va ajunge la 137 în anul 2040 (cu perspectiva bine instalată de a atinge un raport de 150 la mijlocul secolului) (figura 4).
f4

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Reducerea dimensiunii populației active economic va proveni din așteptata contractare a numărului populației de la vârstele cu participarea cea mai importantă la activitatea economică – între 25 și 50 de ani, vârste la care generațiile mari 1967-1970 vor fi încă active doar temporar și în măsură crescândă la vârste cu participare redusă la activitatea economică. Generațiile mici născute după anul 1990 vor juca rol major în evoluția numerică a populației active.

La nivelul grupelor de vârstă, reculul numărului populației active este și va continua să fie cel mai important ca dimensiune la populația activă tânără, sub 40 de ani, populație compusă în proporție ascendentă din generațiile născute după anul 1990, în context de natalitate scăzută (Figura 5).
f5
Generațiile mari 1967-1970 vor majora populația activă în vârstă de 40-50 ani până în anul 2017 dar la aceste vârste vor pătrunde apoi generații mai mici, care vor diminua populația activă în vârstă de 40-50 ani. Aceleași generații mari vor avea efect pozitiv similar, dar temporar (în anii 2018-2026) , asupra populației active la 50-60, declinul instalându-se apoi. Trend ascendent modest urmează să aibă doar populația activă de 60 de ani și peste.

Regresul numărului populației active duce automat la majorarea proporției populației inactive și a sarcinii economice (figura 6), la nivelul întregii populații și al celei în vârstă de 15 ani și peste.

f6

Alura moderat ascendentă a curbelor populației inactive și la grupele de vârstă 15-64 și 20-64 ani, după anul 2025, își are originea în simpla neincludere a populației active de la 65 de ani și peste în ratele de la cele două grupe mari de vârstă, populație provenită din generațiile mari 1967-1970. Acestei ascensiuni moderate îi corespunde diminuarea la fel de moderată a ratelor de activitate la 15-64 și 20-64 ani (figura 7).

f7

Procesul de îmbătrânire demografică nu a avut în țara noastră intensitatea din alte țări europene, datorită natalității ridicate înainte de anul 1990, și proporția populației de 65 ani și peste se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor din UE28 (Eurostat, 2015).

Reculul masiv al natalității în prima jumătate a anilor 1990 și menținerea acesteia în anii următori la o valoare printre cele mai scăzute accelerează viteza procesului de îmbătrânire și el afectează și populația activă, ponderea celei în vârstă de 50 ani și peste urmând să treacă de la 27 la 36% până în anul 2040 iar vârsta medie ar urma să se majoreze cu 2,5 ani și la bărbați și la femei.

România în proiectările Organizației Internaționale a Muncii: abordări comparative

O privire comparativă asupra rezultatelor acestei întreprinderi prospective cu cele din proiectările elaborate de Organizația Internațională a Muncii (OIM) și cu cele dintr-un foarte recent studiu publicat la un prestigios institut de cercetare demografică oferă repere relevante și evidențiază coerența abordărilor.

Ultima serie a proiectărilor OIM, organismul cu cea mai competentă și cea mai veche experiență în domeniu, a fost publicată in anul 2011 și acoperă anii 2011-2020 (International Labor Organization, 2011a; 2011b).

Dacă vom compara ratele de activitate pe sexe și vârste proiectate de OIM pentru anul 2013 cu cele din Ancheta INS asupra Forței de Muncă 2013, pe care le-am folosit în exercițiu nostru prospectiv, putem observa o suprapunere aproape perfectă a curbelor, singura diferență fiind cea de la 65 de ani și peste, cu rată de activitate superioară în proiectările OIM.

Fiind vorba de rate proiectate, plecând de la o întreagă filozofie a ajustării prealabile a seriilor de rate din anii anteriori și de extrapolări (International Labor Organization, 2011a), diferențele se pot explica. Să nu omitem însă faptul că este vorba de valori mici ale acestor rate la 65 de ani și peste, implicațiile asupra ansamblului rezultatelor comparative fiind neînsemnate.

Mai important însă, proiectările OIM folosesc populația pe sexe și vârste din Perspectivele Populației Mondiale ale Diviziei de Populație ONU – Seria 2010. În seria respectivă, populația României pentru anul 2013 (21,3 milioane locuitori) este cea dinainte de recensământul populației din octombrie 2011 la care s-a înregistrat populația cu reședința obișnuită în țară (20 milioane). În plus, varianta folosită de OIM este cea medie în perspectivele Diviziei de Populație ONU, în care rata fertilității totale este de 1,5 copii la o femeie în perioada 2010-2020 (si în creștere până la 1,9 la mijlocul secolului), ceea ce poate explica numărul mai mare al populației în raport cu varianta din proiectarea pe care am folosit-o în acest exercițiu prospectiv (cu o fertilitate de 1,3 copii la o femeie).

Operând cuvenitele corecții pentru anul 2013– la numărul populației în vârstă de 15 ani și peste și la populația activă, ca și la valorile care ar rezulta pentru cele două populații în anul 2020, numărul populației active din proiectările OIM nu ar diferi semnificativ de cel la care am ajuns pentru anul 2020 în acest exercițiu prospectiv (8,7 milioane persoane). Și dintr-un foarte recent și original studiu asupra perspectivelor populației active în țările UE până la mijlocul secolului, după nivelul de instruire (Loichinger, 2015), cifra de 8,7 milioane pentru anul 2020 apare drept fiabilă. Autorul folosește aceeași Serie 2010 a Perspectivelor Populației Mondiale ale Diviziei de Populație ONU și abordarea metodologică de proiectare a ratelor de activitate din Seria 2011 a proiectărilor OIM, deja menționată și ea. O interpolare între datele din anul 2008 și rezultatele pentru anul 2053, cu aplicarea corecțiilor și adaptărilor deja amintite asupra populației din proiectările ONU, relevă coerența abordărilor din propriul scenariu prospectiv.

Comisia Națională de Prognoză a publicat recent Prognoza de iarnă 2015 a principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2014-2018 (Comisia Națională de Prognoză. 2014) și unul dintre tabele se referă la indicatori privind forța de muncă. După recul în anul 2013, și populația activă și populația ocupată ar urma să aibă creșteri în toți anii 2014-2018.

Din datele CNP rezultă o rată de ocuparea la întreaga populație de 15-64 ani de 60,2% în anul 2013 și nivelul proiectat pentru anul 2018 este de 63,8% . Această din urmă rată, proiectată pentru întreaga populație (bărbați și femei) dintr-o grupă de vârstă atât de agregată cum este cea de 15-64 ani, ar trebui să rezulte din valori proiectate pentru anul 2018 ale ratelor de ocupare la cele 10 grupe cincinale de vârstă, la bărbați și la femei, și luarea în considerare, pentru ponderare, a efectivelor de populație din cele 10 grupe de vârstă în anul 2018. Nu se indică în lucrare sursa ori ipotezele proiectării populației în anii 2014-2018 și nici metoda de proiectare a populației active și ocupate.

Apare stranie reducerea fermă a dimensiunii scăderii anuale a populației la doar 30 de mii în anii 2016-2018, după valori anuale ale scăderii naturale de 70 de mii în anii 2011-2014.

Câteva remarci finale

Am abordat perspectivele populației active economic și nu ale populației ocupate economic. Alegerea trebuie motivată.

Populația activă înglobează populația ocupată și cea neocupată, șomerii, și este expresia forței de muncă din societate, ca disponibilitate.

În anul 2003, populația ocupată reprezenta 93% din populația activă, diferența reprezentând populația activă neocupată, șomerii. Creșterea mărimii segmentului ocupat al populației active, obiectiv central al politicilor de ocupare a forței de muncă, poate avea două surse – populația activă neocupată, șomerii, și recrutări din populația inactivă.

Strategiile de ocupare diferă în alegerea sursei de recrutare în funcție de o multitudine de criterii și voi menționa doar calificarea în raport cu nevoile și exigențele locului de muncă, complexitatea activității, vârstă, în unele cazuri – stare civilă, stare a sănătății, parcurs profesional anterior, perspectivele companiei, starea economică generală, politicile economice guvernamentale.

Abordarea împreună a celor două componente ale populației active economic poate fi o opțiune și pentru că se referă la o proporție mai mare dintr-o populație națională iar studierea felului în care schimbările structurale care au loc în întreaga populație își pun amprenta pe populația activă ocupată și neocupată economic a unei populații are mai multă relevanță

Populația activă reprezintă aproape jumătate din populația țării și o privire comparativă asupra felului în care populația activă pe sexe și vârste se suprapune peste întreaga populație pe sexe și vârste în anii 2013 și 2040 este relevantă asupra raportului dintre cele două populații. Unei populații totale mai mici îi corespunde, firesc, o populație activă mai mică (Figura 8).
f8
Procesul de îmbătrânire demografică este vizibil în ambele populații iar la piramidele pentru anul 2040 poate fi sesizată deteriorarea raportului dintre populația activă și cea vârstnică, inactivă economic, chiar dacă, în paralel, se diminuează raportul de dependență economică la copii, în partea inferioară a piramidei, prin generații mai mici.

Dimensiunea vizibil mai mică a populației active feminine după vârsta de 55, în anul 2040, provine din generații mai mici la aceste vârste în raport cu cele din anul 2013, combinat cu ratele de activitate mici la acele vârste. Piramidele ne arată și la ce vârste ar putea crește participarea la activitatea economică prin rate mai mari.

Cu ratele de activitate din anul 2013, forța de muncă, ca ofertă, urmează să cunoască un recul al numărului prin schimbările pe care le va avea numărul populație pe vârste. La o populație sensibil mai mică, celelalte lucruri fiind egale, și populația activă se contractă ca mărime.

Este o evoluție negativă? Dacă ratele de activitate pe vârste sunt ridicate, foarte ridicate, și se mențin în context de declin al numărului populației, reducerea dimensiunii populației active nu afectează nivelul bunăstării populației, în măsura în care participarea la activitatea economică determină această bunăstare. O creștere a ratelor de activitate amplifică bunăstarea și starea generală economică și socială a societății.

Gradul de participare la activitatea economică este relevant asupra măsurii în care populația contribuie la producerea bogăției în societate și îi putem asocia valențe care rafinează cunoașterea asupra dezvoltării unei țări și modului în care este utilizată forța de muncă.

Figurile 9-11 ne oferă astfel de cadre comparative de mare semnificație. Dezvoltarea și modernizarea economiei și a societății în ansamblul său diminuează ponderea populației ocupate în ramurile economice producătoare de materii prime (sectorul primar) și în cele de prelucrare (sector secundar), în favoarea activităților de servicii pentru populație și mediul de afaceri. Cu doar 43% populație ocupată în sectorul terțiar (în anul 2013), țara noastră este departe de valorile medii din Uniunea Europeană (figura 9) și putem vedea cât de lung va fi drumul recuperării marilor decalaje.

f9
Cât de strânsă este corelația dintre rate foarte ridicate de activitate și ponderea populației ocupate în sectorul terțiar, având contribuții mari la crearea bogăției naționale, se poate observa în figura 10 iar legătura la fel de semnificativă dintre înalta participare la activitatea economică și nivelul bogăției create, exprimat prin Produsului Intern Brut pe locuitor, poate fi examinată în figura 11 și las în seama cititorului și analiza și concluziile.
f10
f11

În recentul Raport de țară 2015 al Comisiei Europene capitolul dedicat forței de muncă se deschide cu această apreciere :
În pofida recentei redresări, îmbunătățirile în condițiile pieței muncii rămân modeste. Piața muncii din România continuă să fie caracterizată prin rate persistent scăzute de ocupare și rate înalte de inactivitate, cuplate cu o populație în vârstă de muncă în reducere datorită îmbătrânirii populației și emigrației, și cu sub-ocupare în agricultură” (European Commission, 2015).

Factorul demografic este deci prezent în aprecierile Comisiei asupra participării la activitatea economică, ca element structural, prin îmbătrânirea populației, dar și de reducere a populației în vârstă de muncă, prin masiva emigrație.

Ținta pentru anul 2020 este pentru țara noastră atingerea unei rate de ocupare de 70% la populația de 20-64 ani. Valoarea anuală a ratei a fost de 64% în anul 2013.

Atingerea ratei țintă implică schimbări importante în politicile economice, în educație, în programele de pregătire a forței de muncă, de reconversie profesională. Fără creșterea considerabilă a participării la activitatea economică, la populația tânără îndeosebi, apropierea de valorile medii ale indicatorilor economici și sociali majori din Uniunea European nu este posibilă. Iar luarea în considerare a efectelor pe care le vor avea așteptatele schimbări în numărul și în structura populației pe vârste nu poate fi decât benefică stabilirii politicilor și programelor de creștere.

***
Vasile Ghețău este Profesor la Facultatea de Sociologie, Universitatea București, Director al Centrului de Cercetări Demografice Vladimir Trebici, Academia Română

***

R e f e r i n ț e :

Comisia Națională de Prognoză. 2015. Proiecția principalilor indicatori macroeconomici pentru
perioada 2014-2018. Prognoza de iarnă 2015. (http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_2014_2018_varianta_de_iarna_2015.pdf).
European Commission. 2015. Country Report Romania 2015, SWD(2015) 42 final / {COM(2015) 85
final} (http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/cr2015_romania_en.pdf).
Eurostat. 2014a. European population projection base year 2013- EUROPOP2013
(http://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/en/proj_13n_esms.htm).
Eurostat. 2014b. Proportion of population aged 65 and over
(http://ec.europa.eu/eurostat/data/database).
Eurostat. 2015. Active population by sex, age and nationality (1 000)
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=lfsa).
Ghețău, Vasile. 2014. Declinul populaţiei României. Două scenarii până la mijlocul secolului”,
Revista de Asistență Socială nr. 4, 2014.
Institutul Național de Statistică. 2014a. Proiectarea populației pe regiuni de dezvoltare la
orizontul anului 2060.
Institutul Național de Statistică. 2014b. Ancheta forței de muncă în gospodării (AMIGO).
Forța de muncă în România, ocupare și șomaj în anul 2013, INS, 2014.
International Labor Organization. 2011a. ILO Estimates and Projections of the Economically
Active Population 1990-2020 (Sixth Edition), Methodological Description, October 2011,
Geneva (http://laborsta.ilo.org/applv8/data/EAPEP/eapep_E.html).
International Labor Organization. 2011b. Economically Active Population, Estimates and Projections
(6th Edition, October 2011), Geneva, (http://laborsta.ilo.org/applv8/data/EAPEP/eapep_E.html).
Loichinger, Elke. 2015. Labor force projections up to 2053 for 26EU countries, by age, sex, and highest
level of educational attainment, Demographic Research, vol. 32, article 15, 2015,
Max Planck Institute for Demographic Research in Rostock, Germany
(http://www.demographic-research.org/volumes/vol32/15/).
United Nations Population Division. 2013. World Population Prospects – The 2012 Revision,
United Nations, New York.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.3.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul modifică OUG 114: Dispar taxa pe activele bancare și cerințele de capital impuse pensiilor private

Vladimir Ionescu

Modificarea OUG 114 / 2018 cât și OUG 19 / 2019 va include şi eliminarea de anul viitor a taxei pe activele bancare, potrivit unei… Mai mult

Stiri

CNSC blochează afacerea tramvaielor turcești pentru București

Vladimir Ionescu

Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a anulat decizia de atribuire prin care compania turcească Durmazlar urma să furnizeze Primăriri Municipiului București 100 de tramvaie, conform… Mai mult

Stiri

Lucrări PNDL la decontare / Guvernul refuză plăți de 150 milioane lei și alocările cerute de Gabriela Firea

Vladimir Ionescu

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA) a decis respingerea de la plată a unor facturi 146 de milioane de lei pentru obiective de investiţii… Mai mult

Stiri

Cele 6 obiective ale Strategiei fiscal-bugetare pe 2020 – 2022

Adrian N Ionescu

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat obiectivele strategiei fiscal bugetare pentru perioada 2020-2022, printre care se numără crearea unor politici fiscale predictibile, stimularea creșterii… Mai mult

Stiri

Doar 700 de deținuți au urmat cursuri de calificare profesională în ultimii 2 ani

Vladimir Ionescu

Din cei peste 20.000 de deținuți aflați în penitenciarele din România, doar 700 au urmat cursuri de calificare profesională, în 2017 și 2018. Finanțarea acestora… Mai mult

Stiri

Guvernul anunță a 3-a rectificare bugetară – decont pentru frații Micula și pentru a salva ROMATSA

Razvan Diaconu

Guvernul a decis plata imediată a 278 de milioane de euro către frații Micula. Aceștia dețin titlu executoriu pe pachete de acțiuni la companii de… Mai mult

Stiri

Romgaz a reclamat Duro Felguera la Ambasada Spaniei pentru întârzierile la construcţia centralei Iernut

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) a informat Ambasada Spaniei de întârzierile pe care le înregistrează compania Duro Felguera, care, în consorţiu cu Romelectro, reconstruieşte termocentrala pe gaze de… Mai mult