fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

Ponderea în PIB a exporturilor de mărfuri și servicii scade constant de 4 ani

de Marin Pana , 3.6.2021

În pofida indicatorilor relativ buni de creștere economică, dacă ar fi să urmărim doar avansul PIB, România a înregistrat încă din anul 2017 o scădere continuă a ponderii exporturilor de mărfuri și servicii în rezultatul economic. Datele publicate de Eurostat ne poziționează (din ce în ce mai) slab față de alte state din regiune, atât ca grad de deschidere a economiei cât și ca sold al schimburilor externe.

Astfel, la export s-a atins un maxim în partea a doua a deceniului trecut de doar 42%, situat undeva la jumătate față de țări precum Ungaria sau Cehia iar tendința a fost de diminuare a ponderii livrărilor de mărfuri și prestărilor de servicii către exterior. Argumentul că economiile mai mici au tendința să aibă acest indicator mai ridicat nu se verifică, cel puțin pentru România și Cehia au PIB-uri aproape identice.

Mai mult, pe partea de import s-a ajuns la un maxim de 45,3% în 2018 (adică după ce trecuse euforia creșterii economice record din 2017, an în care țara noastră a înregistrat o creștere economice record, de 7,3%).

(Citiți și:”Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii”)

Până și în anul pandemiei, pragul de 40% din PIB, devenit inaccesibil exporturilor din motive obiective, a fost depășit lejer pe segmentul de importuri.

Problema majoră, soldul negativ în continuă creștere

În acest context, la impresia permanentă a succeselor trecute care au indus consumuri viitoare crescute peste posibilitățile reale ale economiei, s-au adăugat necesitățile impuse de pandemie. Iar decalajul dintre exporturi și importuri, deja prezumat negativ pentru simplul motiv că ne-am obișnuit să consumăm pe datorie, s-a tot mărit.

Pentru referință, am selectat mersul lucrurilor pe sold în cele patru țări relevante, colega de val de aderare din 2007, Bulgaria, precum și cele trei țări din Europa Centrală cu regim valutar similar, de flotare a mondei naționale (vecinii de la sud de Dunăre au curs fix față de euro), față de care vrem să ținem aproape ca nivel de trai.

Dincolo de faptul că suntem singurii care ne-am cantonat în zona negativă a soldului extern din schimburile de mărfuri și servicii, am mai și accentuat destul de puternic această tendință. Cu consecințe tot mai importante asupra presiunii puse pe cursul de schimb și pe politica monetară, obligată să compenseze cumva acest deficit extern esențial pentru a păstra controlul creșterii prețurilor în limite rezonabile.

Astfel, ne-am trezit cu o poftă crescută de mâncare la masa comună a pieței unice, masă pe care noi am pus tot mai puțin. Nota de plată a început să se contabilizeze tot mai mult în contul nostru iar consecințele neplăcute se vor vedea inevitabil în viitor chiar dacă ne simțim încă bine pentru moment.

Refacerea acestui echilibru fundamental și reintrarea „în rândul lumii” este esențială pentru progresul pe termen lung, de la limitarea datoriei publice ( singurul criteriu pe care îl mai îndeplinim din cele cinci necesare adoptării euro) și până la disponibilizarea de fonduri cu care să consolidăm dezvoltarea economică, nu poziția de poziția de piață de desfacere pentru alții.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.6.2021

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    3.6.2021, 9:22 pm

    1.Ce altceva poate dovedi mai concret continuitatea procesului de dezindustrializare, care diminueaza continuu volumul marfurilor si serviciilor la export si “asigura” cresterea datoriei externe?
    PIB-ul n-are nici o legatura cu cresterea economica reala, deoarece cuprinde si realizarile supermarketurilor straine, care exporta… o buna parte din PIB-ul nostru!
    Cu cit creste PIB-ul si scad exporturile, cu atit falsul sustinerii cresterii economica este mai evident.
    Ea insa nu conteaza pentru guvernanti, deoarece ei nu sint platiti dupa crestere reala, industriala producatoare de marfuri pentru export si valuta…
    Este de mirare ca noile partide ca PLUS sau altele n-au observat si propus in cadrul noului “proiect politic”, ca guvernantii sa nu mai amageasca cu cresterea PIB, cind dezindustrializarea continua de trei decenii.
    Modelul economic actual “bugetar intre doua legislaturi” este PASIV, indiferent la importuri sau exporturi, neinteresindu-l nici deficitul bugetar, nici macar cind UE ne sanctioneaza pentru acesta.
    Procesul de reindustrializare din tarile vecine n-a devenit ceva pe gustul clasei politice romanesti.

Lăsați un comentariu


Europa

Viktor Orban, despre impozitul minim global: Toxic pentru economia Ungariei

Iulian Soare

Impozitele mai ridicate ar fi “toxice” pentru economia Ungariei orientată spre export, a afirmat vineri premierul Viktor Orban, comentând iniţiativa internaţională vizând un impozit minim… Mai mult

Europa

România și Bulgaria au primit acces la consultarea sistemul european de informații privind vizele

Iulian Soare

Comisia Europeană a decis vineri că, începând din iulie 2021, Bulgaria și România vor avea acces numai pentru citire în Sistemul de informații privind vizele,… Mai mult

Europa

AstraZeneca, obligată de instanță să livreze către UE dozele de vaccin anti-Covid asumate prin contract

Iulian Soare

Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles a decis vineri că AstraZeneca este obligată să livreze 50 milioane de doze ale vaccinului său anti-Covid către cele… Mai mult

Stiri

Bogdan Chiriţoiu a primit al treilea mandat de preşedinte la Consiliului Concurenţei

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind numirea lui Bogdan Chiriţoiu în funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenței, anunță Administrația Prezidențială. Este al treilea… Mai mult

Stiri

Noi titluri de stat pentru populație din seria exclusivistă Fidelis

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor (MFP) lansează două noi emisiuni de titluri de stat pentru populație, din seria exclusivistă Fidelis, cu subscrieri minime de 5.000 de lei, respectiv… Mai mult

Stiri

VIDEO Gabriel Voicilă (PwC): E-guvernarea nu e posibilă dacă nu avem și funcționari pregătiți

Redacţia

 Lipsa competențelor digitale în administrația centrală și a funcționarilor pregătiți poate comprimite e-guvernarea, orice progres de digitalizare a statului român ține de funționari pregătiți,… Mai mult

Stiri

AHK România are un nou președinte – Andreas Lier, CEO BASF România

Vladimir Ionescu

Andreas Lier (foto), CEO BASF Romania, a fost ales de către Consiliul Director al AHK România în fruntea Camerei de Comerț germano-române, cea mai mare… Mai mult