Polonia intenţionează să aloce 4,6 miliarde de zloţi (1,2 miliarde de dolari) în bugetul de anul viitor, pentru a începe pregătirile construcției primei centrale nucleare din această ţară, scrie Bloomberg. Centrala va fi situată în apropierea Mării Baltice și va intra în funcțiune în 10 ani.
Polonia are nevoie atât de energie regenerabilă, cât şi de energie nucleară pentru a reduce preţurile la electricitate, a declarat duminică ministrul Finanţelor, Andrzej Domanski, la un eveniment organizat la Olsztyn, nord-estul Poloniei.
Domanski a dezvăluit care vor fi cheltuielile iniţiale pentru ceea ce ar urma să fie cea mai mare investiţie făcută vreodată de Polonia, cu câteva zile înainte de reuniunea Cabinetului de la Varşovia, la care ar urma să fie aprobat proiectul de buget pentru anul următor.
(Citește și: „Planul secolului” în Europa de Est – cel puțin 12 centrale nucleare. Mai trebuie banii: 130 mld. euro)
Centrala va fi construită de grupul american Westinghouse
La începutul acestei luni, Guvernul polonez a estimat că va trebui să asigure o finanţare de aproximativ 60 de miliarde zloți (14,05 miliarde euro) companiei de stat SPV Polskie Elektrownie Jadrowe PEJ, pentru dezvoltarea programului de energie nucleară ce urmează a fi dezvoltat în perioada 2025 – 2030.
Planul autorităţilor de la Varşovia prognozează că prima centrală, amplasată pe malul Mării Baltice, va începe să funcţioneze peste aproximativ 10 ani.
Centrala construită de grupul american Westinghouse la Choczewo, în apropiere de coasta Mării Baltice, ar urma să aibă trei reactoare nucleare.
Ulterior, autorităţile de la Varşovia intenţionează ca ulterior să selecteze o altă companie care să construiască alte trei reactoare.
Deocamdată, Polonia are cea mai mare pondere a energiei electrice produse din cărbune
În Polonia, aproximativ 73% din energie a fost produsă din combustibili fosili, în 2023, în reducere față de 79%, în 2022. Circa 61% din energia electrică de anul trecută a fost pe bază de cărbune.
Producţia şi consumul de cărbune în Uniunea Europeană au atins în 2023 cel mai scăzut nivel de la debutul colectării datelor statistice, în condiţiile în care producţia a coborât cu 22%, comparativ cu 2022, până la 274 milioane de tone, iar consumul a scăzut cu 23%, până la 351 milioane de tone, arată datele preliminare publicate recent de Eurostat.
În rândul statelor membre, Germania (37%) şi Polonia (27%) au fost principalele consumatoare de cărbune din UE, fiind responsabile pentru aproape două treimi din consumul total.
Scăderea cu peste 100 milioane de tone a consumului de cărbune în decursul unui singur an pare a fi una dintre cele mai mari diminuări înregistrate vreodată pentru acest tip de combustibil în UE.
La huilă, în 2023 producţia blocului comunitar a fost de doar 50 de milioane de tone, cu 82% mai mică decât cele 277 milioane de tone produse în 1990.
Consumul de huilă al UE în 2023 este estimat la 128 milioane de tone, cu 42% mai mic decât în urmă cu şase ani.
Polonia şi Cehia sunt singurele state UE care mai produc huilă, iar Polonia este singura ţară care utilizează huilă ca o sursă importantă pentru producţia de electricitate. Comparativ, în 1990, 13 dintre actualele state membre UE produceau huilă.
****
Urmărește-ne pe Google News
