Cuvântul pe care niciun guvern european nu vrea să-l audă în aceste momente este inflația, notează Politico într-o analiză cu privire la riscurile ca aceasta să se materializeze mai rapid decât se așteptau specialiștii, riscând să pună în pericol revenirea economiilor europene.
Inflația și creșterea dobânzilor care ar însoți-o ar transforma datoria publică a statelor europene într-o provocare aproape imposibil de depășit, o criză a datoriilor suverane nefiind exclusă și riscând să pună, din nou, sub semnul întrebării viabilitatea uniunii monetare, notează jurnaliștii străini.
Programele masive de sprijin guvernamental anunțate în timpul pandemiei de COVID-19 au împins datoria publică a statelor din zona euro peste nivelul de 100% din PIB, procent mult mai ridicat în anumite state, unde efectele crizei sanitare au impus pachete substanțiale de finanțare din bani publici.
Autoritățile au dat la o parte orice îngrijorări cu privire la o eventuală creștere a costurilor de finanțare a acestor datorii. ”Nu este o problemă uriașă în climatul actual caracterizat de dobânzi mici ca urmare a activității Băncii Centrale Europene”, a comentat recent comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni.
Un număr în creștere de experți avertizează însă că inflația s-ar putea întoarce mai repede decât se credea, ceea ce ar pune capăt politicii monetare foarte relaxate a BCE și ar genera o creștere problematică a costurilor de împrumut.
”Condițiile economice de la izbucnirea pandemiei nu au niciun precedent în ultimii 50 de ani”, a comentat pentru sursa citată Axel Weber, președinte UBS și fost președinte al Bundesbank. ”Riscurile la adresa prognozei de inflație sunt neobișnuit de ridicate, inclusiv riscul unei creșteri semnificative a acesteia în următorii cinci ani, creșterea care ar putea începe chiar la sfârșitul acestui an”, a adăugat el.
Factori cu impact pe termen scurt, cum ar fi blocajele de producție și acumularea cererii din cauza crizei de COVID-19, sunt așteptați să genereze o creștere a prețurilor în acest an, însă unii specialiști avertizează că prețurile crescute ale activelor, stimulentele fiscale masive și tendințele demografice ar putea transforma aceste creșteri circumstanțiale în tendințe permanente.
Chiar și creșteri minore ale prețurilor, care ar genera creșteri ale dobânzilor ar putea însemna costuri suplimentare de finanțare de miliarde de euro pentru state precum Italia, unde datoria publică se apropie de 160% din PIB.
Guvernele europene par a fi adoptat o atitudine de tipul cheltuiți acum și vedem după, notează publicația. Nota de plată a acestei abordări s-ar putea să vină mai repede decât se credea.
”Este esențial să ne axăm nu doar pe subvenționarea companiilor și cetățenilor care întâmpină dificultăți, dar și asupra investițiilor care pot reprezenta fundația creșterii viitoare”, a avertizat Madis Müller, membru în consiliul director al BCE. ”Creșterea viitoare a economiilor din zona euro este cheia care permite guvernelor să-și reducă povara datoriilor în timp”, a adăugat el.
”Chiar dacă o inflație galopantă în următorii cinci ani nu este cel mai probabil scenariu, aș spune că există o posibilitate semnificativă ca acesta să se adeverească. Nu putem neglija acest fapt atunci când vorbim despre sustenabilitatea finanțelor publice. La un moment dat, cineva va trebui să plătească factura”, a comentat și Peter Praet, fost membru în board-ul BCE și fost economist-șef al instituției.
