Indiferent dacă alegătorii își dau seama sau nu, obiectivul UE de a ajunge la „net zero” emisii de carbon până în 2050 se află pe buletinele de vot.
UE intenționează să-și reducă contribuția la încălzirea globală la zero în următorul sfert de secol, un termen care ar putea părea îndepărtat. La urma urmei, în Uniunea Europeană se mai organizează încă șase runde de alegeri până în 2050, inclusiv votul care se va încheia duminică seară.
Dar oamenii de știință au spus că măsurile luate în anii 2020 vor defini severitatea încălzirii globale pentru întregul secol. Președintele american democratul Joe Biden a declarat acest deceniu ca fiind „decisiv” pentru acțiunea climatică.
Pe parcursul următorului mandat de cinci ani, parlamentarii aleși în Parlamentul European în acest weekend se vor confrunta cu decizii – mari și mici – ale căror consecințe se vor cunoaște în următoarele decenii.
Modul în care deputații europeni votează obiectivele intermediare în materie de climă, revizuiesc legislația ecologică existentă și negociază măsuri pentru a aborda cele mai persistente surse de poluare va ghida investițiile, va modela strategiile de afaceri și va influența deciziile consumatorilor pentru deceniile următoare.
În același timp, multe partide, politicieni și șefi de guverne vor interpreta rezultatul alegerilor de duminică drept verdictul alegătorilor asupra Green Deal-ului european – și își vor calibra în consecință sprijinul pentru noua legislație privind clima. Și dacă sondajele sunt adevărate, verdictul va fi ceva de genul „hai să ne mai relaxăm puțin”.
Această dispoziție post-electorală va influența, de asemenea, configurația noii Comisii Europene, brațul executiv al blocului comunitar, responsabilă cu propunerea de legi și reglementări, cum ar fi următorul obiectiv climatic pentru 2040.
„Este greu să exagerăm semnificația acestor alegeri – deciziile pe care europenii le iau acum sunt extrem de importante atât pentru generațiile actuale, cât și pentru viitoarele generații”, a declarat Leena Ylä-Mononen, directorul Agenției Europene de Mediu, la începutul acestei săptămâni.
Riscul pierderii competitivității într-un moment global crucial
A ajuta companiile să rămână competitive în timp ce reduc emisiile a devenit o mantră pentru campania electorală. Acest lucru necesită măsuri financiare și legislative luate acum, a susținut Kalcher.
„Acestea sunt politici care au sprijin bipartizan, dar acest lucru trebuie făcut în următorii cinci ani”, a spus ea. „În caz contrar, UE va rămâne în urmă față de SUA și China.”
Industriile consumatoare de energie au nevoie de timp îndelungat pentru a-și ajusta procesele de producție și strategiile de afaceri, a adăugat ea. Producătorii de oțel, de exemplu, „au un ciclu de investiții de 10 până la 15 ani”, așa că trebuie să știe de pe acum care va fi cererea de oțel fără carbon la sfârșitul anilor 2030.
Lupta UE cu fermierii
Dar cel mai important va fi să descoperi cum să se reducă emisiile din agricultură, care au rămas cu încăpățânare la același nivel de decenii.
UE trebuie să-și reformeze politica agricolă comună până în 2027, ceea ce va determina regulile verzi pe care Bruxelles-ul le va impune pentru acordarea de subvenții pentru anii următori. Cu toate acestea, cu tractoarele în stradă, puțini politicieni mai doresc să impună mai multe restricții fermierilor.
Edenhofer și alții au sugerat, de asemenea, o taxă pe carbon pe alimente, care ar crește probabil prețurile la carne – o idee care ar declanșa războinicii culturii de extremă dreapta.
„Ceea ce va face următoarea Comisie este crucial”, a spus el. „Accentul va fi pus pe sectorul agricol. Este singurul sector în care emisiile nu scad – ceea ce nu se poate dacă Europa dorește să-și atingă obiectivul pentru 2050. Trebuie neapărat să ne intensificăm eforturile acolo, deoarece suntem într-o cursă contra cronometru.”
Soarta Green Deal-ul în joc
Candidații de dreapta și populiștii – dar și unii centriști – au făcut campanie pentru a modifica Green Deal, sau cel puțin părți din acesta. O înclinare a balanței spre dreapta va valida acel mesaj pentru mulți aleși europeni.
Liderii UE vor ține cont de acest lucru atunci când negociază cum să distribuie cele mai importante posturi ale Comisiei după alegeri, la fel ca președintele Comisiei atunci când va nominaliza șefii politici ai organismelor europene.
Cel mai important, ecourile post-electorale vor influența cât de multă putere deține următorul șef al Green Deal și cine va obține această poziție.
Pe fondul unui val de proteste ale tinerilor împotriva schimbărilor climatice din 2019, (vezi fenomenul Greta Thunberg) comisarul Green Deal a fost înzestrat cu mai multă putere decât oricine, în afară de președintele Comisiei. Socialistul Frans Timmermans – un susținător vocal al acțiunii dure în domeniul schimbărilor climatice – a ajuns să prim-vicepreședinte al CE, reprezentant al UE pentru climă și comisar care supraveghează toate politicile ecologice.
După demisia lui Timmermans d anul trecut, funcția a fost împărțit în două, Maroš Šefčovič de centru-stânga fiind responsabil de supravegherea Green Deal și Wopke Hoekstra, de centru-dreapta, preluând un portofoliu mai redus de climă, care includea postul de reprezentant al UE pentru climă.
De data aceasta, progresista în materie de climă spaniolă Teresa Ribera își face în mod deschis campanie pentru a-și asuma un rol asemănător lui Timmermans în următoarea Comisie. Dar ea se va confrunta cu o luptă dificilă: Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta a sugerat că ar putea accepta un șef socialist al Green Deal doar dacă un alt comisar va contrabalansa politicile climatice cu cele industriale.
Lista cu prioritati
Oricine va obține acele locuri de muncă va lua decizii esențiale pentru a determina cursul Europei în materie de climă – nu doar pentru cinci ani, ci pentru decenii.
În primul rând: asigurarea că obiectivele UE pentru 2030 în materie de climă vor fi implementate.
Țările își finalizează luna aceasta planurile climatice pentru 2030, arătând cum intenționează să-și atingă obiectivele impuse de UE. Până acum, proiectele ar duce la o reducere a emisiilor doar cu 51 la sută până în 2030, potrivit Bruxelles-ului, sub limita impusă de 55 la sută.
„Următorii cinci ani sunt foarte importanți pentru a realiza cele 55%, pentru a extinde sursele regenerabile și pentru a accelera tranziția într-un mod care să devină mai accesibil”, a declarat Linda Kalcher, director al think tank-ului Strategic Perspectives axat pe climă.
Noua Comisie va trebui să se asigure că normele UE în materie de climă vor fi implementate în legislația națională – și să sancționeze țările care nu reușesc să facă acest lucru, o mișcare dificilă și riscantă din punct de vedere politic.
Ținta UE în materie de climă pentru 2040.
În februarie, Comisia a sugerat ca UE să reducă cu 90% din emisiile de încălzire a planetei până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990. Dar depinde de noul executiv să propună legislația relevantă – o piatră de temelie cheie către atingerea neutralității climatice în 2050.
Unii politicieni de stânga pledează pentru mai multă ambiție – Ribera a declarat pentru POLITICO că va modifica propunerea pentru a spune „cel puțin” 90 la sută – în timp ce mulți politicieni de dreapta au fost reticenți în a susține orice cifră. Fiți pregătiți pentru o luptă dură.
Reducererea emisiilor după 2030
Consiliul științific consultativ al UE pentru schimbările climatice a avertizat la începutul acestui an că blocul este în urmă dacă dorește să aibă vreo speranță de a deveni neutru din punct de vedere climatic până în 2050.
„Pentru țintele din 2040 și 2050, mai este mult de făcut. Altfel, nu vom atinge neutralitatea climatică până în 2050”, a declarat Ottmar Edenhofer, director al Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic și președinte al consiliului consultativ al UE.
Aceasta include măsuri pentru crearea de noi tehnologii de eliminare a carbonului pe care companiile de captare a emisiilor nu le pot elabora și eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili – ceea ce înseamnă eliminarea reducerilor de taxe pentru motorină, de exemplu, o măsură care a scos fermierii germani în stradă în această iarnă.
Păstrarea legislației climatice existente
Deși este dificil de imaginat o anulare completă a Green Deal, există un impuls în partea dreaptă pentru a schimba unele elemente.
Conservatorii și liberalii din Germania, de exemplu, vor să folosească o clauză de revizuire din 2026 din regulament pentru a elimina interdicția privind vânzarea de vehicule noi cu motoare cu ardere începând cu 2035.
Pentru consumatori, acestea sunt investiții pe termen lung, cu consecințe pe termen lung asupra climei. O mașină care funcționează cu combustibili fosili vândută în 2040 va fi probabil încă pe șosea în 2050.
O altă măsură nepopulară adoptată recent este noul preț al carbonului impus combustibililor pentru încălzire și transport. Măsura controversată va crește prețurile pentru europeni și ar putea fi amânată dacă prețurile petrolului și gazelor sunt considerate prea mari.
În cele din urmă, legislația pentru protejarea ecosistemelor – măsură-cheie pentru a garanta că zonele naturale ale UE pot absorbi dioxidul de carbon, printre altele – se confruntă, de asemenea, cu o rezistență tot mai mare la Bruxelles și nu numai. Următorii doi ani îi vor determina soarta.
Lăsând lucrurile până după următoarele alegeri UE din vara anului 2029 ar face imposibilă atingerea neutralității climatice în 2050, avertizează oamenii de știință.
„Dacă există o schimbare clară la dreapta în Europa, există un pericol real că ne vom pierde din avânt”, a spus Edenhofer. „Pentru a ne atinge obiectivele climatice, trebuie să acționăm acum, deoarece este nevoie de timp.”
***
