duminică

27 noiembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

21 iulie, 2013

Pentru a vedea cum a evoluat povara fiscală de la manifestarea, în a doua parte a lui 2008, a primelor efecte ale crizei mondiale, am scos din comunicatele oficiale ale Ministerului Finanțelor ponderile în PIB și în veniturile bugetului general consolidat ale principalelor surse de alimentare ale acestuia. Cele mai importante scăderi s-au produs la impozitul pe profit și la contribuțiile de asigurări ( vezi tabelul).

Impozitul pe profit este singurul care s-a diminuat constant, atât ca procentaj în PIB cât și ca procentaj în veniturile bugetare, ajungând de la 7,9% în 2008 la doar 5,6% în 2012.

De reținut că, în același interval de timp, impozitul pe salarii și venit afluctuat destul de puțin, după reducerea salariilor bugetarilor din 2011, revenind spre nivelul de 11% din veniturile bugetare, aproape dublu față de impozitul pe profit.


Dar ceea ce surprinde în privința modului în care a fost așezat efortul de ajustare al populației la condițiile economice dificile, este menținerea aproape neschimbată a ponderii, și așa foarte reduse față de practica europeană și mondială, a impozitelor și taxelor pe proprietate, care nu au contribuit decât cu ceva mai mult de două procente la veniturile bugetare și s-au plafonat la 0,7% din PIB.

Nici la segmentul de alte impozite pe venit, profit și câștiguri de capital nu s-au înregistrat valori semnificative, ba chiar dimpotrivă. Recordul negativ a fost atins în 2011, când acestea au reprezentat doar 0,1% din PIB și 0,2% din veniturile bugetare iar cele mai mari valori s-au consemnat în 2012, când au urcat ”vertiginos” la doar 0,4% din PIB și 1,1% din veniturile bugetare.

Contribuțiile de asigurări sociale au reintrat în 2012 pe trendul descrescător, după o firavă revenire în 2011, iar ponderea lor în veniturile bugetare s-a diminuat cu aproape trei procente în ultimii patru ani. Corelat cu deficitul cronic de la bugetul asigurărilor sociale, care trebuie subvenționat sistematic de la bugetul de stat, este clar că nu există spațiu pentru reducerea contribuțiilor sociale fără ajustarea pensiilor.

În ceea ce privește impozitele indirecte, accizele au fost cele care au crescut pentru a prelua scăderea de la impozite directe, dar evoluția s-a datorat mai degrabă calendarului de aliniere la nivelurile europene în materie decât îmbunătățirii colectării. De altfel, în 2012, ponderea în veniturile bugetare s-a plafonat la 10,5%, iar perspectivele de creștere sunt discutabile.


Reducerea colectării pe partea de TVA după scăderea considerabilă din 2009, parțial cauzată de scăderea vânzărilor, parțial de creșterea evaziunii fiscale, au fost reanimate prin șocul majorării de cinci procente aplicat la mijlocul lui 2010. Cu toate acestea, se poate vedea ușor că regula de trei simplă nu a funcționat ( ar fi trebuit să vedem aproape 9% pondere în PIB) iar ponderile s-au plafonat rapid, cea în veniturile bugetare fiind în ușoară diminuare pe 2012.

Astfel, impozitarea consumului a rămas, ca pondere în PIB, sub taxarea muncii iar impozitarea profitului mult peste cea a averilor și a câștigurilor din capital. Nu tocmai cea mai stimulativă așezare a politicii de impozitare a veniturilor. Și așa dezechilibrată politic de atenția disproporționată acordată protecției sociale a celor apți și dornici de vot. În dauna celor care au încercat să relanseze economia și a generațiilor viitoare.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. „nu există spațiu pentru reducerea contribuțiilor sociale fără ajustarea pensiilor.”
    De reamintit ca cel putin o categorie de pensi a fost redimensionata in ultimii 3 ani . Respectiv cele speciale . Au fost recalculate de guvernul PDL-UDMR-UNPR , cu cresterea efortului financiar de + 30,4 % . Si cei care au avut pensile taiate (doar 10 % din beneficiari ) au avut reintregite pensile la valoarea lor ante guvernul Boc (de catre guvernul Ponta ) Toate aceste pensi au beneficiat si de indexarea cu 4 % a tuturor pensilor din Romania . Practic aceste pensi speciale au avut cea mai mare crestere din intregul sistem pensionistic . Peste +35% si doar in 3 ani cind la altii se taiau inclusiv salariile cu 25 % . Cu astfel de „solutii” e evident ca sistemul pensionistic national va fi mereu in deficit tot mai ridicat .

    1. contributiile sociale includ sanatatea, s-ar putea reduce cu aproape 11% prin eliminarea acestora si asigurarea serviciilor minime de sanatate de la stat,
      problema majora a bugetului sanatatii e ca tot timpule e pe deficit ,logic ca daca tot nu se mai tine cont in buget de incasarile din contributiile de sanatate acestea ar putea fi desfiintate, cheltuielile cu birocratia sunt destul de mari,
      diferenta de venituri ar putea fi foarte simplu acoperita prin cresterea taxelor pe proprietate care sunt indecent de mici si care se colecteaza mult mai bine decat contributiile de sanatate,
      cat despre pensii nu exista deficit decat teoretic adica statul da cu o mana apoi din aceleasi pensii ia impozite directe contributii de sanatate si impozit pe venit intradevar doar peste anumite sume, dar cel mai important cand pensionarii isi cheltuie pensia statul ia accize si tva,
      deci practic nu exista nici un deficit decat intr-un fond de pensii cu sume teoretice care nu ajung in fapt niciodata la pensionari, sunt de acord ca pensiile speciale sa fie reduse la valoarea contributiilor.

  2. Cine este vinovat de bulibăşeala rezultată din recalcularea pensiilor speciale în 2010-şi 2011? Oare au cerut militarii să li se recalculeze pensiile? Nu cumva Boc şi Băsescu au căşunat pe militari pentru a recalcula pensiile respective şi au consumat o grămadă de bani pentru a ajunge în final la creşterea lor, nu la scăderea lor. Oare militarii pensionaţi sunt vinovaţi pentru prostiile făcute de Băsescu şi Boc în 2010 şi 2011? Oare cei doi au ştiut ce fac în momentul în care au planificat să ia o parte din banii pensionarilor militari pentru a plăti toate pensiile mici ale foştilor ţărani cooperatori, care nu pot fi susţinute de sistemul naţional de asigurări?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. „nu există spațiu pentru reducerea contribuțiilor sociale fără ajustarea pensiilor.”
    De reamintit ca cel putin o categorie de pensi a fost redimensionata in ultimii 3 ani . Respectiv cele speciale . Au fost recalculate de guvernul PDL-UDMR-UNPR , cu cresterea efortului financiar de + 30,4 % . Si cei care au avut pensile taiate (doar 10 % din beneficiari ) au avut reintregite pensile la valoarea lor ante guvernul Boc (de catre guvernul Ponta ) Toate aceste pensi au beneficiat si de indexarea cu 4 % a tuturor pensilor din Romania . Practic aceste pensi speciale au avut cea mai mare crestere din intregul sistem pensionistic . Peste +35% si doar in 3 ani cind la altii se taiau inclusiv salariile cu 25 % . Cu astfel de „solutii” e evident ca sistemul pensionistic national va fi mereu in deficit tot mai ridicat .

    1. contributiile sociale includ sanatatea, s-ar putea reduce cu aproape 11% prin eliminarea acestora si asigurarea serviciilor minime de sanatate de la stat,
      problema majora a bugetului sanatatii e ca tot timpule e pe deficit ,logic ca daca tot nu se mai tine cont in buget de incasarile din contributiile de sanatate acestea ar putea fi desfiintate, cheltuielile cu birocratia sunt destul de mari,
      diferenta de venituri ar putea fi foarte simplu acoperita prin cresterea taxelor pe proprietate care sunt indecent de mici si care se colecteaza mult mai bine decat contributiile de sanatate,
      cat despre pensii nu exista deficit decat teoretic adica statul da cu o mana apoi din aceleasi pensii ia impozite directe contributii de sanatate si impozit pe venit intradevar doar peste anumite sume, dar cel mai important cand pensionarii isi cheltuie pensia statul ia accize si tva,
      deci practic nu exista nici un deficit decat intr-un fond de pensii cu sume teoretice care nu ajung in fapt niciodata la pensionari, sunt de acord ca pensiile speciale sa fie reduse la valoarea contributiilor.

  2. Cine este vinovat de bulibăşeala rezultată din recalcularea pensiilor speciale în 2010-şi 2011? Oare au cerut militarii să li se recalculeze pensiile? Nu cumva Boc şi Băsescu au căşunat pe militari pentru a recalcula pensiile respective şi au consumat o grămadă de bani pentru a ajunge în final la creşterea lor, nu la scăderea lor. Oare militarii pensionaţi sunt vinovaţi pentru prostiile făcute de Băsescu şi Boc în 2010 şi 2011? Oare cei doi au ştiut ce fac în momentul în care au planificat să ia o parte din banii pensionarilor militari pentru a plăti toate pensiile mici ale foştilor ţărani cooperatori, care nu pot fi susţinute de sistemul naţional de asigurări?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: