Marile investiții în exploatarea gazelor naturale din platforma continentală românească a Mării Negre pierd din prioritate lună de lună, potrivit dezbaterilor experţilor prezenţi, joi, la masa rotundă organizată de Expert Forum (EFOR) şi The Center for European Policy Analysis (CEPA).
„Dacă România pune bariere şi suprareglementează ar putea pierde investiţiile în favoarea altor competitori, Ciprul fiind unul dintre aceştia” în cazul gazelor naturale, a declarat Peter B. Doran, preşedintele – director general al CEPA, pentru cursdeguvernare.ro.
Ciprul a descoperit mari zăcăminte de gaze naturale în platforma sa continentală şi este suficient de aproape de Grecia
Una dintre companiile care vor exploata gazele cipriote este ExxonMobil, care are în concesiune şi zacământul românesc Neptun Deep din Marea Neagră, împreună cu OMV Petrom.
Zăcământul cipriot concesionat de Exxon ar fi mult mai bogat decât Neptun Deep, potrivit datelor existente.
Proiectul românesc se numără încă printre priorităţile de investiţii din portofoliul ExxonMobil, dar ar putea ieși din Top 10 și pierde poziţii de la lună la lună, potrivit informaţiilor obţinute în marja mesei rotunde.
OMV Petrom a anunţat în februarie că amână investiţiile în exploatarea zăcământului, în urma constrângerilor impuse de OUG 114, în plus faţă de cele prevăzute de Legea de exploatare a resurselor offshore de anul trecut.
Pe de altă parte, Black Sea Oil & Gas SRL (BSOG) și partenerii săi sunt gata să investească în exploatarea zăcămintelor comerciale Ana și Doina, dar resursele acestora sunt mult mai mici decât cele din Neptun Deep. BSOG este deținută de americanii de la Carlyle International Energy Partners și de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
„Politica energetică a Kremlinului ca instrument de influenţă”: Importurile de gaze din Ungaria au crescut de 10 ori în ultimele 2 luni
Mediul politic a reuşit să-şi impună voinţa asupra Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), prin presiuni repetate făcute atât prin comisiile parlamentare cât şi prin Guvern, potrivit unui raport Expert Forum, privind „Politica energetică a Kremlinului ca instrument de influenţă ”, lansat joi.
După ce a fost forţată schimbarea conducerii ANRE, „reglementatorul a rămas tăcut în faţa atacurilor Guvernului împotriva funcţionării pieţei de energie”, spune raportul citat în capitolul dedicat României.
Nici măcar după adoptarea OUG 114, „ANRE nu a avut o reacţie publică, aşa cum ar fi trebuit să aibă de vreme ce ordonanţa este o violare clară a (reglementărilor europene cunoscute ca) Third Energy Package”, potrivit sursei citate.
Dimpotrivă, ANRE s-a grăbit să elaboreze reglementările secundare de aplicare a OUG 114.
„Nu este clar în ce măsură aceste acţiuni (guvernamentale) sunt doar rezultatul unei guvernări slabe sau dacă şi interesele ruseşti sunt implicate”, spune raportul Expert Forum.
Cert este că „efectele ordonanţei privind importurile de gaze ruseşti sunt deja vizibile.
Importurile de gaze dinspre Ungaria au crescut de 10 ori în primele două luni ale anului 2019, faţă de aceeași perioadă din 2018”, potrivit sursei citate.
Înapoi cu 5 ani
„România s-a întors înapoi cu 5 ani, spre satisfacţia secretă a Rusiei” – este titlul studiului de caz dedicat României, în cadrul raportului Expert Forum, care mai conţine şi studii comparate privind Ungaria, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.
În afară de „deteriorarea independenţei ANRE şi a guvernanţei corporatiste a companiilor (energetice) de stat”, de efectele negative ale Legii Offshore şi ale OUG 114, raportul remarcă și lipsa de voință politică, inclusiv în privința interconectărilor transnaționale.
În martie 2019, acţionarii Transgaz au respins finanţarea „Planului de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport gaze naturale în perioada 2018 – 2027, în ciuda planurilor sale ambițioase de dezvoltare.
Transgaz are probleme și să convingă furnizorii să rezerve capacitatea de interconectare pentru gazoductul paneuropean BRUA, după ce contractele licitate au fost anulate.
Nici măcar nu a fost conectată la sistemul național de transport conducta Iaccea – Negru Vodă, prin care Gazprom exporta gaze în Bulgaria și Grecia, deși două dintre contractele de transport au expirat încă din 2016.
Legislația europeană prevede accesul liber al terțelor părți la toate conductele de pe teritoriul UE.
În fine, politica de epuizare a resurselor de finanțare ale companiilor de stat energetice prin dividende face parte din aceeași conduită guvernamentală contrară intereselor naționale.
