fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Polarizarea educației românești: Avem cel mai mare decalaj între rezultatele elevilor și suntem țara cu cea mai mică finanțare per elev

de Mariana Bechir , 20.10.2020

Cu cât nivelul de finanțare publică pe elev este mai mare, cu atât mai redus este decalajul dintre elevii buni și cei slabi, arată un raport Euridice, prezentat de Comisia Europeană.
Aceasta înseamnă că există o asociere negativă între finanțare și gradul de segregare academică și decalajele din punct de vedere al performanței elevilor.

România este țara din UE cu cea mai redusă finanțare și cu cel mai mare decalaj în performanțele elevilor, în învățământul primar, arată analiza:

Rezultatele la testele PISA

În Europa, ponderea elevilor cu rezultate slabe la Citire a fost între 11 și 55%, iar la Matematică – între 10 și 61%.

În afară de Macedonia de Nord, doar Bulgaria, România, Albania, Bosnia și Herțegovia și Muntenegru au peste 40% din elevi analfabeți funcțional la ambele materii, iar în Croația peste 40% din elevi au rezultate foarte slabe doar la Citire.

Peste 40% dintre elevii români de peste 15 ani, Conform rezultatelor PISA 2018, au rezultate slabe la citire și matematică. Un procentaj de peste 40% au îregistrat și Bulgaria, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord. Elevii de 15 ani din Cipru stau la fel de prost la capitolul citire.

Finanțarea publică

Conform celor mai recente date Eurostat, în 2016, media cheltuielilor guvernelor europene pe elev se situa, exprimat în standardul puterii de cumpărare(PPS), la 5.962 PPS.

Luxemburg, Austria și Elveția alocau peste 10.000 PPS pe elev, în timp ce Bulgaria, Ungaria, România și Turcia cheltuiau sub 4.000 de PPS, cu România singura țară în care finanțarea a fost sub 2.000 PPS.

Majoritatea țărilor – Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Marea Britanie, bugetau  între 4.000 și 8.000 PPS per elev.

Nivelurile de segregare academică și socială sunt relativ crescute în Cehia, Germania, Austria, România, Slovenia și Turcia.

Fonduri publice semnificative nu garantează automat rezultate bune și efectele nu cresc proporțional cu alocările, atrage atenția analiza.

Cheltuieli mari ale familiilor cu educația copiilor indică echitate redusă în educație

Cheltuielile gospodăriilor pentru educația copiilor echivalează, în medie, cu 5,25% din cheltuielile publice pentru educație, proporție ce reflectă faptul că educația școlară este finanțată din fonduri publice în Europa.

Un procent ridicat al cheltuielilor gospodăriilor cu educația copiilor indică un nivel crescut de inechitate în educație.

Există variații considerabile între țări, dar în marea majoritate a statelor UE părinții cheltuiesc sub 10% din cât alocă statul, iar în trei țări – Norvegia, Finlanda și România – aceste sume sunt neglijabile și se plasează sub 1%.

Explicații pentru cele mai scăzute chletuieli private

Sistemele din Finlanda și Norvegia au unele dintre cele mai bune sisteme de educație, la nivel global, și statul asigură tot ceea ce este necesar unui copil la școală, astfel încât sunt puține școli private, iar familiile nu trebuie să cheltuiască suplimentar cu meditații sau materiale didactice pentru ca elevii să ajungă la performanță.

(Citiți și: “China vs Finlanda: sisteme educaționale total diferite, performanțe școlare similare. Cum procedează, de fapt, fiecare”)

În România, singura explicație posibilă pentru banii puțini alocați de familii este sărăcia, care îi împiedică pe unii elevi din familii defavorizate chiar să meargă la școală (pentru că nu au încălțăminte sau îmbrăcăminte de iarnă).

Situația de la cealaltă extremă: Turcia, cea mai mare pondere a cheltuielilor familiei

În șase sisteme de învățământ, finanțarea privată joacă un rol mare și este echivalentă cu peste 10% din cheltuielile publice: Cipru, Malta, Portugalia, Regatul Unit, Spania și Turcia.

Turcia  se remarcă  întrucât are cea mai mare pondere, de departe (19%), iar explicația nu provine dintr-un procent mare de copii înrolați în învățământul privat, așa cum se întâmplă în Marea Britanie, de exemplu.

Explicația pentru cazul Turciei urmează a fi identificată.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.10.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Mugur Isărescu: Băncile Centrale – 3 căi de integrare a riscurilor climatice

Adrian N Ionescu

Băncile centrale și autoritățile de supraveghere financiară trebuie să găsească instrumentele analitice, metodele și datele potrivite pentru a integra riscurile climatice în activitatea lor, în… Mai mult

Stiri

DNA – 2020: În 105 dosare deschise în legătură cu pandemia de Covid – prejudicii de sute de milioane

Vladimir Ionescu

DNA a instrumentat anul trecut 105 dosare legate de pandemie, cinci dintre acestea au fost deja trimise cu rechizitoriu în instanță, iar alte 24 sunt… Mai mult

Stiri

Romgaz va depune o ofertă pentru preluarea participației ExxonMobil în Marea Neagră la Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) va depune o ofertă pentru preluarea participaţiei ExxonMobil la concesiunea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, înainte de expirarea… Mai mult

Europa

400 de milioane de doze de vaccinuri “fantomă” – oferta rețelelor infracționale către statele UE

Iulian Soare

Rețele special organizate au încercat să vândă unor state membre  400 de milioane de doze de vaccin împotriva Covid-10, la un preț de aproape trei… Mai mult

Europa

18 companii au renunțat să mai lucreze la Nord Stream 2 de teama sancțiunilor americane

Razvan Diaconu

Un număr de 18 companii au fost convinse de perspectiva unor sancțiuni americane să nu mai lucreze pentru proiectul gazoductului rusesc Nord Stream 2, arată… Mai mult

Stiri

PNL anunță că nu susține proiectul lui Nicușor Dan de suspendare pentru 2 ani a PUZ-urilor sectoarelor, ci doar pentru 3 luni

Razvan Diaconu

Nicușor Dan a cedat, joi dimineață, în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism a Primăriei Capitalei, în privința dorinței sale de a impune suspendarea pe o… Mai mult

Stiri

Profitul Romgaz a crescut cu 15% în 2020, pe seama reducerii amortizării, redevenței și a impozitului

Adrian N Ionescu

Profitul net al celui mai mare producător român de gaze naturale, Romgaz (SNG), a depășit 1.254 milioane de lei, în creștere cu 15,1% în anul… Mai mult