fbpx

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

Polarizarea educației românești: Avem cel mai mare decalaj între rezultatele elevilor și suntem țara cu cea mai mică finanțare per elev

de Mariana Bechir , 20.10.2020

Cu cât nivelul de finanțare publică pe elev este mai mare, cu atât mai redus este decalajul dintre elevii buni și cei slabi, arată un raport Euridice, prezentat de Comisia Europeană.
Aceasta înseamnă că există o asociere negativă între finanțare și gradul de segregare academică și decalajele din punct de vedere al performanței elevilor.

România este țara din UE cu cea mai redusă finanțare și cu cel mai mare decalaj în performanțele elevilor, în învățământul primar, arată analiza:

Rezultatele la testele PISA

În Europa, ponderea elevilor cu rezultate slabe la Citire a fost între 11 și 55%, iar la Matematică – între 10 și 61%.

În afară de Macedonia de Nord, doar Bulgaria, România, Albania, Bosnia și Herțegovia și Muntenegru au peste 40% din elevi analfabeți funcțional la ambele materii, iar în Croația peste 40% din elevi au rezultate foarte slabe doar la Citire.

Peste 40% dintre elevii români de peste 15 ani, Conform rezultatelor PISA 2018, au rezultate slabe la citire și matematică. Un procentaj de peste 40% au îregistrat și Bulgaria, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord. Elevii de 15 ani din Cipru stau la fel de prost la capitolul citire.

Finanțarea publică

Conform celor mai recente date Eurostat, în 2016, media cheltuielilor guvernelor europene pe elev se situa, exprimat în standardul puterii de cumpărare(PPS), la 5.962 PPS.

Luxemburg, Austria și Elveția alocau peste 10.000 PPS pe elev, în timp ce Bulgaria, Ungaria, România și Turcia cheltuiau sub 4.000 de PPS, cu România singura țară în care finanțarea a fost sub 2.000 PPS.

Majoritatea țărilor – Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Marea Britanie, bugetau  între 4.000 și 8.000 PPS per elev.

Nivelurile de segregare academică și socială sunt relativ crescute în Cehia, Germania, Austria, România, Slovenia și Turcia.

Fonduri publice semnificative nu garantează automat rezultate bune și efectele nu cresc proporțional cu alocările, atrage atenția analiza.

Cheltuieli mari ale familiilor cu educația copiilor indică echitate redusă în educație

Cheltuielile gospodăriilor pentru educația copiilor echivalează, în medie, cu 5,25% din cheltuielile publice pentru educație, proporție ce reflectă faptul că educația școlară este finanțată din fonduri publice în Europa.

Un procent ridicat al cheltuielilor gospodăriilor cu educația copiilor indică un nivel crescut de inechitate în educație.

Există variații considerabile între țări, dar în marea majoritate a statelor UE părinții cheltuiesc sub 10% din cât alocă statul, iar în trei țări – Norvegia, Finlanda și România – aceste sume sunt neglijabile și se plasează sub 1%.

Explicații pentru cele mai scăzute chletuieli private

Sistemele din Finlanda și Norvegia au unele dintre cele mai bune sisteme de educație, la nivel global, și statul asigură tot ceea ce este necesar unui copil la școală, astfel încât sunt puține școli private, iar familiile nu trebuie să cheltuiască suplimentar cu meditații sau materiale didactice pentru ca elevii să ajungă la performanță.

(Citiți și: “China vs Finlanda: sisteme educaționale total diferite, performanțe școlare similare. Cum procedează, de fapt, fiecare”)

În România, singura explicație posibilă pentru banii puțini alocați de familii este sărăcia, care îi împiedică pe unii elevi din familii defavorizate chiar să meargă la școală (pentru că nu au încălțăminte sau îmbrăcăminte de iarnă).

Situația de la cealaltă extremă: Turcia, cea mai mare pondere a cheltuielilor familiei

În șase sisteme de învățământ, finanțarea privată joacă un rol mare și este echivalentă cu peste 10% din cheltuielile publice: Cipru, Malta, Portugalia, Regatul Unit, Spania și Turcia.

Turcia  se remarcă  întrucât are cea mai mare pondere, de departe (19%), iar explicația nu provine dintr-un procent mare de copii înrolați în învățământul privat, așa cum se întâmplă în Marea Britanie, de exemplu.

Explicația pentru cazul Turciei urmează a fi identificată.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.10.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Răzvan ATIM, General Manager, Europa de Est, UiPath: este esențial să avem autostrăzi fizice, dar și autostrăzile digitale sunt importante

Raluca Florescu

„Cred că acum este esențial să stabilim un dialog public-privat, instituțiile statului să utilizeze capacitatea și aportul de cunoștințe al companiilor din privat. Avem destul… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a atras 8,5 mld. euro prin a treia emisiune de obligaţiuni suverane ale UE, pentru Programul SURE

Adrian N Ionescu

A treia emisiune de obligaţiuni realizată miercuri de Comisia Europeană a fost suprasubscrisă de peste 13 ori și s-a încheiat cu atragerea unor resurse de… Mai mult

Stiri

Ionuț Țața – Rețeaua Clusterelor de IT din România: România digitală are nevoie de crearea de competențe, facilități de testare, ecosistem de inovare și acces la finanțare

Razvan Diaconu

Creșterea competențelor digitale (atât celor de bază cât și a unora specifice), facilități de testare a tehnologiilor înainte de implementarea lor, crearea unui ecosistem de… Mai mult

Europa

În sfârșit: Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe Joe Biden pentru victoria în prezidențialele SUA

Adrian N Ionescu

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat miercuri pe Joe Biden pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale americane, printr-un mesaj citat de presa de stat chineză… Mai mult

Stiri

Ionuț STANIMIR – BCR, inițiator TechNation: 5G, Inteligența Artificială, rețelele inteligente sunt deja un nou tip de putere și de societate

Raluca Florescu

„Dacă vorbim despre state, trebuie să ne uităm nu doar la puterea economică sau politică, pentru că astăzi, 5G , Inteligența Artificială, editarea genetică, autostrăzi… Mai mult

Stiri

Licitație demarată pentru achiziționarea a 3 mil. de teste Covid rapide. Exemplul Slovaciei

Vladimir Ionescu

Rata de pozitivare a testelor Covid-19 a crescut, ceea ce arată că acum pandemia se răspândește, a declarat miercuri seara președintele Klaus Iohannis. Există speranța… Mai mult

Stiri

Mihai Rotariu, Public Affairs & Communication Leader CERT-RO: Din curicula educațională din România nu trebuie să lipsească un curs de securitate cibernetică

Raluca Florescu

„În cazul incidentelor de securitate cibernetică, principala victimă e utilizatorul obișnuit, nu persoane specializate în IT, ci oameni simpli, care se folosesc de tehnologie în… Mai mult