Liberalii solicită CCR invalidarea mandatului de deputat al lui Liviu Dragnea, invocând prevederea din Regulamentul Camerei Deputaților potrivit căreia poate fi invalidată alegerea în funcția de deputat a unei persoane condamnate pentru infracțiuni legate de procesul electoral.
Dacă invalidarea este puțin probabilă, CCR ar putea însă obliga deputații să voteze, cu mare întârziere, să supună la vot validarea mandatului lui Liviu Dragnea.
Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, pe 22 aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în Dosarul Referendumul.
Potrivit sesizării transmise de PNL Curții Constituționale, ”Camera Deputaților (…) avea obligația regulamentară să se pronunțe prin vot asupra invalidării mandatului de deputat al domnului Nicolae-Liviu Dragnea deoarece acesta era condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni în cadrul derulării unui proces electoral, cauză expresă de invalidare a mandatului prevăzută de art. 7 alin.(3) teza II din Regulamentul Camerei Deputaților”.
Dispozițiile art.7 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților sunt imperative, mai atrag atenția liberalii:
„(3) Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor legale privind condiţiile de eligibilitate şi în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral.”
Liberalii arată că, pe baza sentinței Înaltei Curți de condamnare a liderului PSD, deputații din Comisia de validare a mandatelor trebuiau să voteze în 2016 invalidarea mandatului lui Liviu Dragnea. ”Deși a fost formulată o asemenea propunere în cadrul ședinței Comisiei de validare, aceasta a fost respinsă prin votul majorității membrilor comisiei”, subliniază PNL.
”În ședința Camerei Deputaților din data de 21 decembrie 2016, revenea acestei Camere parlamentare obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor de validare/invalidare a mandatului domnului Nicolae-Liviu Dragnea. Pentru respectarea dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituția României, Camera Deputaților avea obligația să constate îndeplinirea condiției negative prevăzute de art.7 alin.(3) teza II privind săvârșirea unor fapte de natură penală în cadrul procesului penal, constatate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă înainte de alegerea în funcția de deputat, și să procedeze la invalidarea mandatului de deputat în cazul domnului Nicolae-Liviu Dragnea”, mai arată liberalii în solicitarea transmisă CCR.
PNL dă exemplul unui precedent similar: invalidarea mandatului de senator al lui Brîndușel Nichitean după alegerile din 2004.
”Mandatul domnului Brîndușel Nichitean a fost invalidat pentru motivul săvârșirii unor fapte penale în cadrul procesului electoral deși acesta avea doar calitatea de cercetat penal (suspect) la momentul invalidării mandatului. Hotărârea nr.58 din 17 decembrie 2004 a Senatului României se află și în prezent sub prezumția de constituționalitate, prin urmare poate fi invocată ca precedent în argumentarea sesizării de neconstituționalitate”, exemplifică PNL.
Un alt argument invocat de liberali este acela că, prin validarea mandatului de deputat al lui Liviu Dragnea, a fost afectat dreptul de a fi ales al supleantului din lista de candidați a PSD pentru circumscripția Teleorman la alegerile din 2016.
”În concluzie, vă solicităm să constatați, pentru motive intrinseci, că dispoziția punctului 4 din paragraful 35 „circumscripția electorală nr.35 județul Teleorman, din anexa, parte integrantă, la Hotărârea Camerei Deputaților nr.122 din 21 decembrie 2016, privind validarea mandatului de deputat al domnului Nicolae-Liviu Dragnea este neconstituțională deoarece încalcă dispozițiile art.1 alin.(5) coroborat cu dispozițiile art.70 din Constituția României”, conchide PNL în solicitarea transmisă Curții Constituționale.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.
În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
Procurorii au arătat că demersul lui Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
