vineri

12 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

8 noiembrie, 2011

Parlamentul a votat marţi Ordonanţa de îngheţare a pensiilor pe anul 2012. Încă o dată, Legea pensiilor este amendată, se vorbeşte din nou în termeni de tăieri, indexări, îngheţări etc. Încă o dată se evită abordarea în principiu a problemei pensiilor.

Datele comunicate oficial dezvăluie realitatea crudă a deficitului structural cauzat de dezechilibrul dintre pensii şi salarii. În primele opt luni din 2011, s-au plătit pensii de 31.577,7 miliarde lei la 22.918,3 miliarde lei colectaţi, respectiv 72,5% din necesar.

Între 2006 şi 2008, pe fondul creşterii economice, pensiile au crescut cu 91% iar salariile, din care se dau pensiile, cu 54%. Între 2008 şi 2010, pe fondul crizei economice, pensiile au crescut cu 25% iar salariile cu 6%.

Cât se poate de clar, deficitul structural pleacă de la obsesia politicianistă relativ recentă (în 2006 bugetul asigurărilor sociale era echilibrat), de a da bani din piatră seacă.

Fără deficit, CAS ar trebui să fie 43%


Pentru a plăti pensiile numai din contribuţiile angajaţilor, nivelul contribuţiilor deasigurări sociale ar fi trebuit să fie 43% şi nu 31,3% cât este în prezent ( 20,8% la angajator şi 10,5% la salariat). Asta presupunând că s-ar menţine şi gradul de colectare, ceea ce ar fi cazul ideal.

În mod evident, nu se putea pune o asemenea povară asupra costurilor salariale, mai ales că patronii reclamă reducerea CAS şi nu majorarea lui. Aşa că de la bugetul de stat, a se citi impozit pe venit şi TVA, au fost transferate la bugetul asigurărilor sociale, pentru a acoperi necesarul de bani 9.328 miliarde lei. Ceea ce înseamnă nu mai puţin de 1,7% din PIB preliminat.

Altfel spus, dintr-o pensie medie de 776 lei (date oficiale, iulie 2011), 563 lei provin din contribuţiile salariaţilor iar 213 lei din impozitul pe venitul TUTUROR şi din TVA plătită de TOŢI. Consecinţele acestei stări de fapt sunt prezentate în cele ce urmează.

Cum pensionarii “adevăraţi” îi subvenţionează pe ceilalţi

Prin impozitul pe venit, nu doar salariaţii, ci şi, culmea, pensionarii cu vârsta legală şi stagiu complet de cotizare ( a căror pensie medie trece de cota neimpozabilă de 1.000 lei şi reprezintă doar 39% din numărul total de pensionari) , suportă o parte importantă din pensiile date celor care nu îndeplinesc condiţiile de vârstă sau de stagiu, persoanelor cu dizabilităţi, urmaşilor etc.


Adică, prin impozitul plătit pe venit, pensionarii cu vârsta legală şi stagiu complet de cotizare, după ce au susţinut ani de zile, când erau în activitate, pensia altora, acum mai achită indirect şi pensiile celor mai tineri, mai puţin harnici sau mai sănătoşi decât ei.

Cât despre majorarea TVA, analiza încasărilor arată că cele cinci procente suplimentare, de la 19% la 24%, reprezintă 4.380,3 miliarde lei, adică 47% din transferul de 9.328 miliarde lei făcut de la bugetul de stat, de care aminteam anterior că a fost făcut pentru a putea plăti pensiile.

40 de lei plimbaţi aiurea prin majorarea de TVA

Revenind la 776 lei pensia medie, avem acum următoarea provenienţă: 563 lei din contribuţiile pe salarii, 113 lei din impozitarea veniturilor şi 100 lei din plata TVA. Departe de a fi un transfer social “curat”, pensia înseamnă autoachitarea ei parţială prin impozite sporite faţă de cazul în care veniturile la bugetul asigurărilor sociale ar fi fost egale cu cheltuilelile.

Cei 4,7 milioane de pensionari plătesc şi ei TVA, ceea ce înseamnă, că îşi dau singuri aproximativ 40 de lei ( calculele sunt mult mai complicate, dar cine are entuziasmul să prelucreze ancheta în gospodării pe trimestrul doi a.c. aici va ajunge).

Una peste alta, se poate concluziona că pensia este achitată, direct şi indirect, de către salariaţi cam în proporţie de 90% ( 700 de lei). 10% reprezintă, de fapt, o modalitate indirectă de a lua bani de la pensionari şi le da înapoi aceeaşi sumă. Evident, cu defavorizarea celor mai harnici dintre ei, care continuă să subvenţioneze pe alţii.

Nu ar fi fost o idee mai bună să avem impozite diminuate şi pensii transparent mai mici dar cu aceeaşi putere de cumpărare ? Fără o fiscalitate ridicată artificial (odată cu preţurile, prin majorarea TVA) şi care ne blochează creşterea economică, doar pentru a păcăli electoral cetăţenii?

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Interesant punct de vedere, dar cam anacronic.
    Finantarea mixta a pensiilor este un loc comun in toata Europa. In fapt, pensiile in Ue sunt finantate in proportie de 60% din contributii sociale, 37% din bugetele statelor (TVA dedicat, o parte din impozitul pe energie, etc)si restul din sisteme private. Evolutia sistemelor de pensii din Europa este tocmai in sensul mixitatii surselor de finantare. Va recomand un raport interesant si urmariti mai ales pag. 13
    http://www.assemblee-nationale.fr/13/pdf/rap-info/i2570.pdf

    De ce este necesara finantarea mixta a pensiilor? Tocmai din motive de echitate. Intensitatea capitalistica este foarte diferita intre diversele activitati economice absolut necesare functionarii societatii. Sunt activitati in care forta de munca umana este putin solicitata (aeronautica, farmaceutica, robotica, etc) si altele in care este necesara o forta de munca numeroasa (comert, servicii personale, textele, confectii, constructii, etc.). Daca finantarea pensiilor se face raportat doar la forta de munca si la salariile fortei de munca, se observa cu usurinta un tratament inechitabil intre activitatile economice cu intensitati capitalistice diferite. De aceea, pe masura ce au aparut industrii foarte avansate, a devenit evidenta necesitatea de a finanta pensiile nu doar din contributii raportate la salarii, ci si din taxe raportate la valoarea daugata creata sau la profit.
    Dumneavoastra recomandati o revenire la finantarea doar din contributii (la care mai viseaza doar neoliberalii si doar cand nu guverneaza concret!)pe care niciun guvern nu o mai are in vedere. Si nici nu mai este posibila decat in teorii. In practica, orice insistenta de acest gen se va deconta printr-un nou cilu de turbulente sociale extreme si prin instabilitate economica. Corelatia dintre dimensiunea stabilizatorilor automati din eocnomie (iar sistemele de asigurari sociale reprezinta stabilizatori de baza!) si stabilitatea economica a fost demult demonstrata. Ea se observa cum chiar in tarile scandinave, unde în pofida unor cheltuieli sociale de 30% din PIB, criza economica nu a lovit grav. Aceeasi situatie se observa si pe continentul nord-american. SUa este lovita dur de criza, Canada mai sociala, nu!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Interesant punct de vedere, dar cam anacronic.
    Finantarea mixta a pensiilor este un loc comun in toata Europa. In fapt, pensiile in Ue sunt finantate in proportie de 60% din contributii sociale, 37% din bugetele statelor (TVA dedicat, o parte din impozitul pe energie, etc)si restul din sisteme private. Evolutia sistemelor de pensii din Europa este tocmai in sensul mixitatii surselor de finantare. Va recomand un raport interesant si urmariti mai ales pag. 13
    http://www.assemblee-nationale.fr/13/pdf/rap-info/i2570.pdf

    De ce este necesara finantarea mixta a pensiilor? Tocmai din motive de echitate. Intensitatea capitalistica este foarte diferita intre diversele activitati economice absolut necesare functionarii societatii. Sunt activitati in care forta de munca umana este putin solicitata (aeronautica, farmaceutica, robotica, etc) si altele in care este necesara o forta de munca numeroasa (comert, servicii personale, textele, confectii, constructii, etc.). Daca finantarea pensiilor se face raportat doar la forta de munca si la salariile fortei de munca, se observa cu usurinta un tratament inechitabil intre activitatile economice cu intensitati capitalistice diferite. De aceea, pe masura ce au aparut industrii foarte avansate, a devenit evidenta necesitatea de a finanta pensiile nu doar din contributii raportate la salarii, ci si din taxe raportate la valoarea daugata creata sau la profit.
    Dumneavoastra recomandati o revenire la finantarea doar din contributii (la care mai viseaza doar neoliberalii si doar cand nu guverneaza concret!)pe care niciun guvern nu o mai are in vedere. Si nici nu mai este posibila decat in teorii. In practica, orice insistenta de acest gen se va deconta printr-un nou cilu de turbulente sociale extreme si prin instabilitate economica. Corelatia dintre dimensiunea stabilizatorilor automati din eocnomie (iar sistemele de asigurari sociale reprezinta stabilizatori de baza!) si stabilitatea economica a fost demult demonstrata. Ea se observa cum chiar in tarile scandinave, unde în pofida unor cheltuieli sociale de 30% din PIB, criza economica nu a lovit grav. Aceeasi situatie se observa si pe continentul nord-american. SUa este lovita dur de criza, Canada mai sociala, nu!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: