La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Analiză

Ponderea taxării în PIB. Și două ”mici” mari probleme

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat anul trecut penultima în UE în ceea ce privește ponderea în PIB a taxelor colectate, cu doar… Mai mult

03.11.2019

Cronicile

Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor – prima versiune oficială: Lista ambițiilor

de Adrian N Ionescu 1.5.2017

Ministerul Mediului a publicat prima versiune a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD), prin care  își propune să promoveze condițiile legale necesare ca România:

  • I. Să recicleze și să reutilizeze 65% din masa deşeurilor municipale până în 2030 (cu o ţintă intermediară de 60%, în anul 2025).
  • II. Să recicleze și să reutilizeze 65% din greutatea tuturor deşeurilor de ambalaje până în 2025 şi minimum 75% până în 2030, cu o ţintă intermediară de 65% în anul 2025.
  • III. Să depoziteze maximum 10% din deşeurile municipale până în anul 2030.

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD), respectiv Planul Naţional de Prevenire a Generării Deşeurilor (PNPGD), au fost publicate de Ministerul Mediului, după ce, joi, Comisia Europeană a anunţat că trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a le adopta.

Ministerul s-a asigurat că planurile prevăd și prelungirea termenelor:

  • La punctul I, România poate beneficia de o perioadă suplimentară de cinci ani, cu condiţia să se ia măsurile necesare pentru ca, până în 2025, respectiv 2030, rata de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea de.ş municipale să crească la minimum 50% şi 60% din greutate.
  • La punctul III, se va apela cel mai probabil la o perioadă suplimentară de cinci ani, cu condiţia să se ia măsurile necesare pentru a reduce până în 2030 cantitatea de deşeuri municipale depozitată la 20% din cantitatea totală de deşeuri generate.

România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deşeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.

Planurile Ministerului Mediului mai au în vedere:

  • interzicerea depozitării deşeurilor colectate separat,
  • promovarea instrumentelor economice pentru descurajarea depozitării,
  • definiţii simplificate şi îmbunătăţite şi metode pentru calculul ţintelor de reciclare armonizate la nivelul UE,
  • stimulente economice pentru ca producătorii să pună pe piaţă produse mai ecologice şi sprijinirea schemelor de reciclare şi valorificare (de exemplu, pentru ambalaje, baterii, echipamente electrice şi electronice, vehicule),
  • reducerea generării deşeurilor alimentare în producţia primară, în prelucrare şi procesare, în comerţul cu ridicata şi amănuntul, în restaurante şi servicii alimentare, precum şi în gospodării.

„Pentru caracterizarea situaţiei existente în domeniu au fost utilizate datele aferente perioadei 2010 – 2014, proiecţia cantităţilor de deşeuri a fost realizată pentru perioada 2015 – 2025, iar planul de măsuri acoperă perioada 2018 – 2025”, se notează în documentul publicat pe site-ul ministerului de resort.

Categoriile de deşeuri care fac obiectul PNGD sunt următoarele:

  • deşeuri municipale,
  • fluxuri speciale de deşeuri (deşeuri de ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori, vehicule scoase din uz, uleiuri uzate, deşeuri din construcţii şi desfiinţări, nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, deşeuri cu conţinut de PBC, deşeuri de azbest),
  • deşeuri rezultate din activităţile unităţilor sanitare şi din activităţi veterinare, deşeuri industriale, deşeuri din agricultură, silvicultură şi pescuit.

Comisia Europeană (CE) a anunţat, joi, că trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.

Odiseea deșeurilor

Autorităţile române trebuia să revizuiască şi să actualizeze planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, cel târziu în 2013, amintește Agerpres.

Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri.

Directiva-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) are ca scop protejarea mediului şi a sănătăţii umane prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse în contextul generării şi al gestionarii deşeurilor, precum şi prin reducerea impactului general şi creşterea eficienţei folosirii resurselor.

În temeiul directivei, statele membre trebuia să adopte, până la 12 decembrie 2010, planuri naţionale de gestionare a deşeurilor, iar până la 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generării de deşeuri.

Apoi, noul termen de finalizare a Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor (PNGD) a fost 31 decembrie 2016, aceasta fiind o condiţionalitate ex-ante asumată de către autorităţi printr-un acord semnat cu Uniunea Europeană, pentru a beneficia de fazarea mai multor proiecte cuprinse în exerciţiul financiar anterior.

Sancţiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român şi Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente şi ultimatumuri de conformare din partea forului european.

Coordonatorul Grupului de lucru pe tema Mediu din cadrul Camerei de Comerţ şi industrie Româno-Germană (AHK România), Andrei Orban, a explicat, la finele anului trecut, că, după depăşirea datei-limită, România riscă amenzi de la Comisia Europeană, bani ce ar urma să fie plătiţi la doi ani după încheierea exerciţiului financiar 2014 – 2020, potrivit Agerpres.

În luna mai 2016, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) anunţa că a cumpărat, prin licitaţie deschisă, servicii de asistenţă tehnică pentru realizarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional pentru Prevenirea Generării Deşeurilor. În acest sens, pe 25 aprilie 2016, ministerul a atribuit un contract cu o valoarea totală de 1.547.855 de lei, fără TVA, societăţii Fichtner Environment SRL din Bucureşti, potrivit unui anunţ publicat pe SEAP, în 20 mai.

România trebuie să respecte o serie de condiţionalităţi ex-ante faţă de Comisia Europeană, iar conform MFE, nouă dintre acestea au un risc crescut de neîndeplinire şi vizează: achiziţiile publice, transporturile, managementul deşeurilor, cercetare şi inovare şi dezvoltarea digitală.

În ceea ce priveşte PNGD, ministerul de resort subliniază că, deşi ar fi nevoie în mod normal de minimum doi ani de muncă, abia în aprilie 2016 a fost semnat contractul de consultanţă pentru scrierea Planului, termenul de realizare fiind la 31 decembrie 2016, în caz de nerespectare a datei limită, România riscând blocarea fondurilor europene pentru mediu, în valoare de sute de milioane de euro.

Condiţionalităţile ex-ante au fost negociate de fiecare stat membru cu Comisia Europeană şi reprezintă măsuri de pregătire a legislaţiei/ instituţiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. România a negociat 36 de condiţionalităţi, acceptate de guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare.

Data de 31 decembrie 2016 a fost termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi, potrivit Agerpres.

România are o Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD), revizuită în anul 2013 şi aprobată prin HG 870/2013, prin care se stabilesc politica şi obiectivele strategice ale ţării în domeniul gestionării deşeurilor pentru perioada 2014-2020.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Întâlnire Bogdan Aurescu – Mike Pompeo. Pledoarie în favoarea creșterii prezenței militare americane în România

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a discutat cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo despre mai multe domenii de colaborare dintre cele două țări,… Mai mult

Stiri

Raportul”Child Rights Now!”: Una din 8 mame aflate la prima naștere este adolescentă

Vladimir Ionescu

Una din opt mame aflate la prima naştere este adolescentă, în România, în timp ce în restul Uniunii Europene media este de una din 28… Mai mult

Stiri

Animalele care au slujit statul vor beneficia de îngrijire și cazare pe viață

Vladimir Ionescu

Directorul Clubului Câinilor Utilitari, Vlad Popescu, a declarat, miercuri, pentru Mediafax, că noua lege privind pensionarea animalelor de serviciu este binevenită şi că, în conformitate… Mai mult

Stiri

Dan Barna a obținut susținerea internă a USR pentru a rămâne liderul partidului

Victor Bratu

Dan Barna a anunțat miercuri că membrii USR au decis ca el să continue la şefia formațiunii, decizia fiind luată de aproximativ 75 la sută… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană recomandă modificarea calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor – risc semnificativ pentru deficitul public

Adrian N Ionescu

Noua Lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public în 2020 şi în anii următori în condiţiile în care aceasta conţine majorări… Mai mult

Stiri

Radu Hanga este noul preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti

Adrian N Ionescu

Radu Hanga  (48 de ani) a fost ales preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pentru următorii patru ani, în adunarea generală a acţionarilor BVB… Mai mult

Europa

Gen. (r) Ben Hodges: Următorul cel mai probabil conflict Rusia-NATO va fi în Marea Neagră

Iulian Soare

Europa ar trebui să devină mai interesată de securitatea Georgiei şi a Ucrainei, ţări riverane Mării Negre, susţine generalul (r) american Ben Hodges, care între… Mai mult