fbpx

Analiză

Prognoza pe 2 ani, pe care se face Bugetul acum: indicatori, sectoare, curs – observații

A apărut prognoza de iarnă 2021, utilizată potrivit Comisiei Naționale pentru Strategie și Prognoză pentru bugetul pe anul în curs. Era și mai utilă, ca… Mai mult

18.01.2021

La obiect

De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult

18.01.2021

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

Planul UE de armonizare fiscală poate avea efecte negative asupra României. Bucureștiul – total nepregătit

de Adrian N Ionescu , 9.4.2018

Autorităţile europene întreprind demersuri tot mai decisive de armonizare fiscală a celor 27 de sisteme rămase în UE, dar noile măsuri pot avea efecte negative asupra economiei și societății românești, care ar putea fi prinse nepregătite.

Mai ales propunerea de directivă privind baza comună consolidată de impozitare a profiturilor (CCCTB – recent aprobată de Parlamentul  European) ar putea avea un impact negativ, din perpectiva algoritmului de calcul, potrivit experţilor consultaţi de cursdeguvernare.ro.

Problema autorităților române este cu atât mai mare cu cât  doar 50 dintre cei mai mari 500 de exportatori din România sunt companii cu capital privat românesc. Ceea ce demonstrează cât de dependentă este economia românească de firmele cu capital străin, potrivit PIAROM.

Baza de impozitare a multinaţionalelor

„Adoptarea bazei comune consolidate de impozitare a profiturilor (CCCTB) va duce la o schimbare fundamentală a regulilor de impozitare a profiturilor companiilor. (…) Discuția a ajuns și la noi, dar într-o formă diluată și, din păcate, neadaptată la realitățile românești”, ne spune Alin Chitu, director servicii fiscale la Deloitte România.

Deși, în teorie, propunerea CCCTB „reprezintă o armonizare a regulilor, astfel încât să fie eliminate lacunele și diferențe de tratament între legislațiile naționale, care permit companiilor să le folosească pentru a obține o povară fiscală mai redusă, în practică e destul de posibil ca unele state, în special cele cu economii mai mici, să fie afectate negativ”, adaugă expertul citat.

România ar putea suferi în mod similar cu cel relevat de unul dintre puţinle studii de impact făcute în ţările UE (Slovacia), răspunde Ramona Jurubiţă (FOTO), Deputy Senior Partner şi şefa departamentului Tax & Legal la KPMG, la întrebările cursdeguvernare.ro.

„Nu există un studiu empiric de nivel academic care să-şi fi propus să afle impactul bugetar al acestei noi revoluţii fiscale. Cercetătorii din Slovacia, care s-au încumetat la o asemenea încercare, în 2013, pe date din economia slovacă din 2009 şi 2010, au avut supriza să constate că impactul fiscal ar fi negativ în ţara lor. Semnificativ negativ, cu o potenţială scădere de aproape 30% a veniturilor din impozitul pe profit”, spune expertul KPMG.

Motivul? „Formula de alocare proporționala a bazei impozabile comune utilizează ca factor și cuantumul salariilor plătite în țara respectivă, iar salariile din Slovacia erau semnficativ mai mici decât cele din alte ţări).

România este în aceeaşi situatie, deci la ce ne putem aştepta în mod rezonabil? Un impact pozitiv l-ar putea avea, în cazul României, o creştere a certitudinii impunerii, însă doar fiindcă nu s-ar mai schimba regulile cu viteza şi frecvenţa cu care se shimbă acum, aceasta fiind principala problemă cu fiscalitatea din România identificată de mediul de afaceri”, explică Ramona Jurubiţă .

Rată de impozit stabilită la Bucureşti, pe o cotă de profit brut decisă la Bruxelles

Parlamentul European a aprobat, săptămâna trecută, propunerea de directivă a Comisiei Europene prin care se stabileşte modul în care se calculează baza de impozitare CCCTB a profiturilor companiilor care operează în mai multe ţări membre.

Baza de impozitare se va consolida la nivelul grupului de companii, iar fiecare jurisdicţie fiscală va aplica propria rată de impozit pe profit asupra unei părţi a bazei de impozitare, în funcţie de volumul activităţii grupului în ţara respectivă, măsurată prin proporţiile vânzărilor, activelor şi costurilor cu forţa de muncă ale entităţilor din ţara respectivă.

(DOCUMENT: Descărcaţi de AICI – LINK Rezoluția Parlamentului European asupra propunerii CE privind CCCTB)

Astfel, fiecare ţară ar urma să beneficieze prin taxare de o parte din profitul consolidat al unei companii mutinaţionale, după o formulă uniformă în toată Uniunea.

„Ceea ce se defalcă prin mecanismul formulei de alocare proporţională nu este impozitul, ci baza impozabilă. Cota de impozit aplicabilă şi alocarea propriu-zisă rămân în jurisdicţia naţionala, aşa cum este şi cazul cu TVA acum”, explică Ramona Jurubiţă, de la KPMG.

„Propunerea are deja o istorie, a fost inițiată în 2011, respinsă, a suferit transformări și a revenit pe agendă în 2016. Acum observăm o accelerare a procesului legislativ care vine într-un context mai larg, alături de propunerile Comisiei Europene și ale OECD de a taxa economia digitală”, aminteşte Alin Chiţu (FOTO), de la Deloitte România.

Există o preocupare „clară și tot mai fermă a autorităților europene, dar mai ales a statelor membre vechi de a găsi soluții pentru a impozita profiturile pe alte reguli decât cele actuale. Explicația este că fiscalitatea are câteva zeci de ani vechime, iar economia s-a schimbat, au apărut modele noi de business datorită tehnologiei”, spune expertul citat.

Pârghia stimulentelor fiscale, slăbită

Principala cauză pentru care va suferi România, ca și alte țări cu economii mai mici este tocmai aceea că, „va avea loc o alocare pe anumite criterii către bugetele statelor naționale” și, „în același timp, dreptul restrâns și în prezent al statelor de a oferi stimulente și facilități fiscale va dispărea”, spune Alin Chițu.

Rata impozitului pe profit va rămâne o prerogativă națională, dar marja de aplicare va fi tot mai limitată de constrângerile comunitare.

„Trebuie avut în vedere că, inclusiv într-o uniune, există o competiție fiscală de atragere a investițiilor, așa că România ar trebui să examineze atât beneficiile, cât și dezavantajele implementării CCCTB și să le pună în balanță pentru a se asigura că în pozițiile pe care le exprimă îmbină interesul propriu cu al comunității europene”, spune expertul citat.

Problema este că, la întrebarea „cum va fi România afectată? nu avem răspunsuri cantitative, ci doar aprecieri rezonabile”, constată Ramona Jurubiță.

Astfel că „o analiză a autorităților ar fi cu atât mai necesară cu cât, dincolo de principii și asocierea noilor reguli cu tema evitării taxelor, nu există un studiu de impact european care să arate efectele de la țară la țară”, remarcă Alin Chițu.

ANAF stimulat prin constrângeri

În plus, se deschide calea recursului la instanţa comunitară (CJUE) „pentru a corecta potențiale interpretări eronate ale legislației comunitare în materia impozitului pe profit de catre autoritatile fiscale românești” – ceea ce ar fi partea bună a constrângerilor, potrivit Ramonei Jurubiță.

„În prezent, așa funcționează cadrul de aplicare al legislației privind TVA. Extinderea cadrului de aplicare și în materia impozitului pe profit promite să aducă un plus de rigoare, claritate și stabilitatea din partea autorităților fiscale române în relatia cu contribuabilul”, spune Ramona Jurubiță.

Iar Comisia Europeană (CE) se grăbește și vrea ca nopul sistem să între în vigoare peste doi ani, în 2020.

Dacă într-o strategie anterioară „CE propunea o abordare în 2 pași (într-o primă fază să se armonizeze determinarea bazei impozabile, iar într-o a doua, să devină obligatorie consolidarea la nivel european, Parlamentul European, iată, s-a decis să revoluționeze impozitarea profiturilor tuturor companiilor multinaționale active în UE într-un orizont de timp foarte apropiat”, spune expertul citat.

Iniţial, măsura viza doar marile grupuri multinaţionale, cu venituri de peste 750 de milioane de euro anual. Acum va fi vizat orice grup de intreprinderi, în maximum 7 ani de la data implementarii directivelor.

CE are, de-acum, și sprijinul Parlamentului European, mai râmânând să obțină și aprobarea Consiliului European, unde guvernele țărilor membre vor avea un cuvânt geru de spus.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.4.2018

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    10.4.2018, 2:29 pm

    Yyyyha! ANAF-ul își halește dictatura! Iar jmekerii care taxau la greu multinaționalele, acum s-ar putea să capete o felie mai mică din taxele acestora!
    Iar lipsa de viziune a Partidului-Stat Unic PCR-FSN-PDSR-PSD va costa tot mai scump România….

Lăsați un comentariu


Europa

Tesla a raportat primul profit anual din istoria sa

Adrian N Ionescu

Tesla Inc a raportat profit pentru prima oară în existența sa de 17 ani: 721 milioane de dolari pe 2020, obținut din vânzări de 31,5… Mai mult

Europa

Frontex se retrage din Ungaria – Budapesta nu respectă o decizie a CJUE referitoare la imigranți

Iulian Soare

Frontex, Agenția Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, a anunțat că își suspendă toate operațiunile din Ungaria pe motiv că guvernul maghiar… Mai mult

Stiri

Managerii estimează scăderea activităţii din construcţii, comerţ şi servicii, dar și o creștere a prețurilor

Vladimir Ionescu

Managerii estimează pentru perioada ianuarie-martie stabilitate în industria prelucrătoare, atât din punct de vedere al activităţii, cât şi al numărului de salariaţi, în paralel cu… Mai mult

Europa

CPI 2020: Corupția persistentă slăbește sistemul de sănătate și contribuie la regresul democrației, pe fondul pandemiei de Covid

Iulian Soare

Corupția subminează răspunsul echitabil la criza Covid-19 și alte crize, avertizează Transparency International, în raportul privind Indicele de Percepție a Corupției (CPI) 202. Analiza arată… Mai mult

Stiri

Criza COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar în Europa Centrală și de Est. România, printre țările din regiune cu cele mai multe tranzacții în domeniu – studiu Deloitte

Razvan Diaconu

Criza generată de COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar din Europa Centrală și de Est (ECE) în următorii ani, în condițiile în care băncile mici… Mai mult

Europa

Primele emisiuni de obligațiuni ale Comisiei Europene din 2021: 14 mld. euro pentru programul SURE

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a atras 14 miliarde de euro, prin două emisiuni de obligațiuni, primele din 2021, pentru finanțarea programului SURE, destinat protecției locurilor de muncă… Mai mult

Stiri

Românii au plasat net 311 mil. lei în fondurile mutuale cu expunere pe acțiuni în 2020. Retragerile nete totale au depășit 3 miliarde

Adrian N Ionescu

Subscrierile în cele 83 de fonduri mutuale românești au fost mai mici cu peste 3,1 miliarde de lei decât retragerile, în anul 2020, potrivit datelor… Mai mult