Statele Unite aplică o strategie în în patru direcţii pentru a-i îndepărta pe extremiştii Statului Islamic din Irak şi a evita prăbuşirea acestei naţiuni bogate în petrol, dar care trece printr-o bătălie politică internă.
Pentru rezolvarea imediată a crizei, SUA au autorizat lovituri aeriene punctuale şi înarmarea kurzilor, iar alte măsuri imediate nu au fost anunţate public. Potrivit Bloomberg, experţii militari americani – al căror număr a fost suplimentat cu 130 – asistă miliţiile kurde, peshmerga, cu informaţii din teren, de unde au loc înfruntările cu extremiştii Statului ISlamic (SI), concomitent cu eforturile diplomatice americane de a cere naţiunilor arabe sunnite sprijine lupta împotriva insurgenţilor.
- Prima dimensiune a strategiei americane este campania aeriană, bombardarea vehicolelor armate ale militanţilor islamişti şi poziţiile acestora pentru a proteja Erbil, capitala regiunii kurde. În plus, scopul acestei prime etape a fost şi salvarea civililor yezidiţi, captivi în zona montană.
- A doua dimensiune vizează ajutorul pe care în dau CIA şi celelalte servicii secrete americane: arme, asistenţă şi informaţii sunt oferite forţelor kurde din nordul Irakului. Agenţii americani fac rapoarte actualizate despre pozţiile, mişcările şi dimensiunea forţelor Statului Islamic. Scopul este protejarea oraşului Erbil, care găzduieşte Guvernul Regional Kuerd şi un consulat american.
- Cea de-a treia dimensiune – Serviciile de informaţii şi apărare americane coordonează eforturile diplomatice în vederea obţineri susţinerii statelor sunnite, a Turciei, Iordaniei şi a naţiunilor din Golful Persic, pentru kurzii din irak. Este vital, spun oficiali americani citaţi de Bloomberg, ca statele sunnite să nu recunoscă Statul Islamic ca legitim apărător al musulmanilor sunniţi.
- A patra dimensiune a strategiei americane vizează politica internă irakiană. Înlocuirea premierului Nouri Al Maliki deschide perspectiva unui ajutor suplimentar, militar şi din punctul de vedere al serviciilor de informaţii, acordat Irakului.
Schimbare de guvern la Bagdad
Secretarul de stat american, John Kerry, a arătat clar că SUA sunt pregătite săfacă mai mult pentru combaterea expansiunii Statului Islamic, dacă Nouri al-Maliki renunţă la putere şi se ofrmează un nou guvern, mai inclusiv, din care să facă parte şiiţi, sunniţi şi kurzi.
Acest lucru s-a întâmplat, iar marţi noul premier desemnat, Haidar al-Abadi, a obţinut sprijinul masiv al comunităţii internaţionale, care îl presează să formeze urgent un guvern de unitate care să facă faţă ofensivei jihadiste şi să scoată ţara din haos.
După ONU, Statele Unite, Uniunea Europeană, Franţa şi Marea Britanie şi vecinii iraniei şiiţi şi cei saudiţi, sunniţi, au salutat desemnarea lui Haidar Abadi de către preşedintele irakian pentru a-l înlocui pe Nouri al-Maliki.
Testul de politică externă al preşedintelui Obama
“Motivul pentru care preşedintele Obama a spus atât de clar că vrea mai întâi să vadă formarea guvernului înainte de a aborda chestiunea Statului Islamic – cu excepţia situaţiilor de urgenţă care au apărut – este că atâta vreme cât nu ai un guvern inclusiv funcţional, nimic altceva nu va funcţiona, pur şi simplu”, a afirmat John Kerry.
Schimbarea guvernului din Irak, în sensul dorit de Washington, a avut loc şi îl pune pe preşedintele Obama în faţa unui test de politică externă: care va fi implicarea SUA în Irak?
Opţiunile includ fie mai multe bombardamente în Irak, asupra poziţiilor SI, care să se extiindă apoi în Siria, pentru a-i împiedica pe islamişti să se refugieze acolo, mobilizarea de eliccoptere de atac şi chiar trimiterea de trupe terestre, 10.000 de militari fiind una dintre variantele experţilor.
Totuşi, Barack Obama a spus că nu va trimite trupe terestre în Irak. În plus, oficialii americani afirmă că 10.000 de militari nu ar fi suficienţi să înfrângă militanţii Statului Islamic, iar trimiterea de trupe în irak, din nou, nu se susţine politic într-un an în care sunt alegeri parţiale, pentru Congres.
Chiar şi actualele atacuri aeriene au nevoie de aprobarea Congresului, iar senatorii i-au cerut preşedintelui Obama să prezinte o strategie privind intenţiile americane în Irak.
130 de consultanţi militari au ajuns în Erbil marţi, membri ai forţelor speciale. Chick Hagel, secretarul Apărării, susţine că asta nu echivalează cu trimiterea de trupe. Ei se adaugă celor 700 de militari din Irak, care asigură securitatea ambasadei americane şi oferă asistenţă armatei irakiene.
Atacurile aeriene americane, începute vineri, reprezintă prima implicare militară a SUA în Irak, după retragerea trupelor în 2011. Ele au vizat în special regiunea Sinjar, bastionul minorităţii yazidite, căzute în mâinile Statului ISlamic în 3 august.
Avansul jihadiştilor a determinat mii de persoane să îşi părăsească locuinţele, în special creştinii din Mosul şi Qaraqos, dar şi kurzi sau non-musulmani.
Între 20.000 şi 30.000 de yazidiţi rămân captivi în zona montană Sinjar, fără alimente , apă sau adăpost, afirmă Înatul Comisariat ONU pentru Refugiaţi. Alte mii au reuşit să se reffugieze în Siria sau Kurdistan.
Dileme pentru Washington
Există o serie de variante de lucru în administraţia americană, asupra cărora consilierii preşedintelui Obama par să nu se pună de acord.
Prima se referă la implicarea triburilor sunnite în eforturile de a contracara forţa SI. În 2006-2007, SUA au plătit sume considerabile şi au înarmat anumite triburi sunnite pentru a lupta împotriva al-Qaeda din Mesopotamia, predecesorul Statului Islamic.
Nu există însă consens pentru o astfel de idee. Strategii militari americani se opun acestei idei, care a iscat o dispută între Pentagon şi Departamentul de Stat, afirmă un oficial american citat de Bloomberg.
Pe de altă parte, există multe opinii potrivit cărora SUA ar trebui să nu fie atât de vizibile şi să acţioneze cu precauţie în Irak. O operaţiune militară americană amplă împotriva Statului Islamic ar putea crea un efect de recul în lumea sunnită, care ar alimenta Statul Islamic cu şi mai mulţi militanţi.
În plus, ar putea duce la atacuri ale jihadiştilor împotriva SUA, a intereselor lor si împotriva aliaţilor lor.
Politica Europei – Franţa va trimite arme forţelor kurde, UE acordă ajutor umanitar
Comisia Europeană a deblocat 5 milioane de euro pentru ajutoare umanitare. Marţi, la solicitările Franţei şi Italiei, a avut loc o reuniune a ambasadorilor statelor membre cu Înaltul reprezentant pentru politică externă, Catherine Ashton.
Franţa va livra arme kurzilor din irak, a anunţat miercuri preşedintele Francois Hollande, după ce a obţinut aprobarea autorităţilor de la Bagdad.
Este o decizie luată de paris în urma discuţiilor de marţi de la Bruxelles, cândla nivelul celor 28 de state membre ale UE s-a luat decizia ca statele europene să poată trimite armament miliţiilor kurde.
Spre deosebire de acum 11 ani, când Europa era divizată referitor la intervenţia americană în Irak, acum statele UE „salută eforturile SUA de a stopa avansul Statului Islamic”.
UE a ami activat şi Centrul Cooordonat pentru Răspuns de Urgenţă – un mecanism prin care cele 28 de state membre vor contribui la ajutorul umanitar.
Întreaga mobilizare a UE a venit la iniţiativa Franţei, al cărui ministru de Externe a vizitat, duminică, oraşul Erbil. „Este un dezechilibru între acest grup oribil, SI, care are arme sofisticate şi miliţiile kurde, peshmerga, care sunt curajoase, dar nu au arme”, a spus Laurent Fabius.
Militanţii Statului Islamic au capturat echipamente, armament şi vehicule militare de provenienţă occidentală de la armata irakiană, care le-a abandonat atunci când a fugit din calea acestora, din Mosul sau Kirkuk.
În aceste condiţii, Germania a anunţat că intenţionează să trimităvehicule blinfate, detectoare de mine, căşti, echipament antiglonţ şi medicamente.
Cehia, Italia şi Olanda sprijină decizia Franţei de a trimite armament forţelor kurde, în timp ce Berlinul ezită.
În perioada următoare ar putea avea loc şi o reuniune la nivelul miniştrilor de externe ai statelor membre UE, pentru a decide modul în care ar putea interveni Europa în situaţia din Irak.
