După două zile de negocieri, a fost aprobat un plan de salvare din criza datoriilor suverane care afectează zona euro. Suma care va trebui să fie folosită la recapitalizarea băncilor europene se ridică la 106 miliarde euro. Astfel, vor respecta integral cerinţa strictă de adecvare a capitalului de rang 1, de 9% fonduri proprii.
Suma în cauză va compensa în contabilitatea băncilor pierderea a 50% din valoarea obligaţiunilor emise de Grecia. Autoritatea bancară europeană a stabilit un necesar de 8,8 miliarde euro pentru băncile franceze şi 5,1 miliarde pentru cele germane. Societe Generale, prezentă la noi prin intermediul BRD, va beneficia de 3,3 miliarde euro.
În plus, băncilor şi altor creditori privaţi li s-a cerut să refinanţeze la dobânzi preferenţiale partea din datoria Greciei care va fi menţinută, ceea ce ar trebui să uşureze procesul de echilibrare fiscală al statului elen, confruntat cu o recesiune prelungită. Măsurile luate ar trebui să conducă la diminuarea datoriei publice a Greciei la 120% din PIB.
Fondul european va fi puternic majorat, cu sprijinul FMI
Irlanda, Portugalia, Italia şi Spania vor putea apela la Fondul european de stabilitate financiara (EFSF), ce va fi amplificat cu ajutorul FMI. Modalitatea concretă va fi prezentată în luna noiembrie, la reuniunea a miniştrilor de finanţe ai UE. EFSF va dispune de o forta de reacţie de aproximativ 1000 miliarde de euro, fata de 440 miliarde euro in prezent.
Toate statele din zona euro s-au angajat să înscrie o regulă bugetară de aur în Constituţia lor până la sfarşitul anului 2012, referitoare la limitarea deficitului public. Va fi luată în discuţie şi o reformă a tratatelor în vederea întăririi cooperării economice dintre statele membre. Banca centrala europeană va ramane independentă.
Dintre ţările non-UE, principalul sprijin pentru planul de salvare a venit din partea Japoniei. Ea a cumpărat deja o cincime din valoarea totala a împrumuturilor emise de EFSF, iar ministrul său de finanţe a promis că va continua să meargă pe aceeaşi linie şi să adopte măsurile necesare pentru ca Europa să iasă din criză. Urmare a acordului încheiat la Bruxelles, moneda unică europeană a beneficiat de reacţia favorabilă a pieţelor financiare şi a trecut pragul de 1,40 dolari.
Grecia – pusă sub supraveghere
Ţările care vor beneficia de sprijin financiar se află în situaţia de a veni în întâmpinarea solidarităţii europene prin măsuri de limitare treptată a deficitelor şi de restrângere a cheltuielilor publice. Implementarea acestora este foarte importantă pentru a genera hazard moral din partea altor state, inclusiv a celor care nu au trecut încă testul criteriilor de la Maastricht.
În primul rând, Grecia va trebui să suporte o supraveghere permanentă din partea unei misiuni europene, care să se convingă de transpunerea în practică a reformelor angajate în schimbul reducerii datoriei sale publice. Spania, Portugalia şi Irlanda vor trebui să ia măsuri de austeritate.
Italia s-a angajat să ia măsuri drastice de reformare a sistemului de pensii, cu ridicarea vârstei de pensionare până la 67 de ani şi simplificarea pieţei muncii, în ideea de a susţine creşterea economică şi reducerea datoriei publice.
Ce rămâne nerezolvat
Deşi pericolul de moment pare să fi fost îndepărtat, iar riscul de default al Greciei s-a redus semnificativ, problema decalajului de productivitate şi a capacităţii economiei reale de a genera veniturile necesare achitării datoriilor rămâne valabilă.
Compensarea financiară a unor deficite structurale şi a unor mentalităţi de consum peste posibilităţile reale nu se poate face decât cu caracter excepţional. De aceea, prin măsurile de guvernanţă europeană ce urmează a fi instituite se va viza eliminarea cauzelor crizei actuale.
Pentru ţările care nu au adoptat încă moneda unică europeană, este de aşteptat o verificare „la sânge” a îndeplinirii criteriilor necesare, precum şi o anumită limitare a suveranităţii naţionale, prin controale de la nivel central european ale gestiunii finanţelor publice.
