Banca centrală a Germaniei va dezvălui miercuri care este impactul găurii financiare produse de creșterea ratelor dobânzilor asupra bilanțului Bundesbank, în contextul în care analiștii anticipează că sfârșitul ”erei banilor ieftini” va produce pierderi tot mai mari în următorii ani și ar putea spori controlul politic asupra achizițiilor masive de obligațiuni, transmite Financial Times.
Bundesbank este presată financiar de diferența tot mai mare dintre dobânzile în creștere accelerată pe care le plătește băncilor comerciale pentru depozitele pe care acestea le constituie la bana centrală și câștigurile modeste din obligațiunile de un trilion de euro acumulate în urma programelor de relaxare cantitativă derulate de Banca Centrală Europeană (BCE), în contextul crizelor din ultimii ani, multe dintre acestea având randamente negative.
Decalajul riscă să împingă instituția cu sediul la Frankfurt pe pierdere, prima din anii 1970, și i-ar putea afecta credibilitatea câștigată cu greu, spun economiștii. Acoperirea pierderilor nu va reprezenta o problemă, în contextul în care Bundesbank a realizat provizioane de 20 de miliarde de euro.
Daniel Gros, membru la Centrul pentru Studii de Politică Europeană, a estimat că banca centrală germană va suferi pierderi de 193 de miliarde de euro din investițiile sale în obligațiuni de stat în următorul deceniu, mai mult decât orice altă bancă centrală națională din zona euro.
Deteriorarea performanței Bundesbank va avea un efect secundar asupra finanțelor publice germane. În ultimul deceniu, banca centrală a distribuit guvernului peste 22 de miliarde de euro din profiturile sale. Anul acesta ar fi al treilea consecutiv în care nu va plăti aceste dividende din cauza creșterii dobânzilor.
Ministrul german de finanțe Christian Lindner a avertizat săptămâna aceasta că dobânda anuală pe care o plătește Germania pentru datoria sa a crescut de zece ori în doi ani — de la 4 miliarde de euro la 40 de miliarde de euro — în urma deciziei BCE de a opri cumpărarea de obligațiuni suplimentare și de a majora ratele dobânzilor cu 3 puncte procentuale. „Aceștia sunt bani care nu pot fi cheltuiți în altă parte”, a declarat el pentru un tabloid german.
„Critica din partea publicului va crește”, a comentat Ulrike Neyer, profesor de economie monetară la Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf. „În primul rând, pentru că nu vor fi plăți către guvern. În al doilea rând, pentru că oamenii ar putea argumenta că independența băncii centrale este în pericol. Cu toate acestea, cred că această critică nu este pe deplin justificată.”
Banca centrală germană nu este singura care se confruntă cu vremuri mai grele. Mai multe bănci centrale naționale, inclusiv cele din Țările de Jos și din Belgia, și-au avertizat guvernele că se așteaptă să înregistreze pierderi semnificative și să nu mai plătească dividende în acest an.
***
