La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

PIB-ul României, 1989-2011: Creștere medie de numai 1,1% pe an. Comparația cu Polonia, Cehia, Ungaria

de Marin Pana 3.12.2012

Conform datelor oficiale publicate de Institutul Național pentru Statistică, Produsul Intern Brut a crescut în termeni reali cu numai 26,8% între 1989 și 2011, sporul maxim de 35% fiind atins în anul 2008 . Ritmul mediu anual de majorare a PIB pe parcursul acestor 22 de ani care au trecut de la prăbușirea regimului socialist a fost de numai 1,1% pe an.

În termeni nominali și lei vechi, PIB a crescut de la 857,9 miliarde lei în anul 1989 la 5.785.519 miliarde lei anul trecut ( valoare cu caracter provizoriu, cea definitivă o vom cunpaște în 2013). Ajustarea cu deflatorul care asigură comparabilitatea între rezultatele de creștere economică din ani diferiți, pe baza tuturor prețurilor din economie, a redus această majorare la ceva mai mult de o treime din valoarea de plecare.

Sursa:INS Anuarul statistic 2010, datele pentru 1995 – 2005 sunt revizuite iar cele pentru 2006 – 2008 sunt definitive

Din raportarea evoluției la valoarea PIB din 1989 se poate observa că rezultatul anual al economiei naționale a scăzut în primii trei ani la trei sferturi din cel inițial, urmare, în principal, a pierderii masive de piețe de desfacere. Un rol decisiv l-a jucat restrângerea livrărilor pentru piața CAER a statelor socialiste, desființată în 1991.

Cei patru ani de reluare a creșterii au avut ca efect o creștere cumulată cu doar o șesime a PIB (16,6%), insuficientă pentru a reface pierderea din primii trei ani. Mai grav, ea s-a făcut cu o economie nerestructurată, fără ca procesul de privatizare să capete consistență și cu prețul afectării echilibrelor macroeconomice.

Pe fondul problemelor din economia mondială, a urmat o recesiune majoră, cu o ajustare brutală a cursului de schimb și o evitare la limită a incapacității de plată. De-abia în anul 2000, după măsuri de relansare a exporturilor și reducerea impozitării profirurilor, s-a reușit reluarea creșterii pe o traiectorie sustenabilă, cu revenirea la nivelul PIB din 1996 de-abia în 2004.

În cei nouă ani de creștere consecutivă, de dinaintea declanșării crizei mondiale, PIB-ul a sporit cu exact două treimi ( 66,6%), ceea ce a dus la consemnarea unui ritm mediu anual de creștere de 5,8% și recuperarea consistentă a decalajelor de nivel de trai față de Occident. Din păcate, reculul din 2009-2010 ne-a adus sub PIB-ul din anul aderării la Uniunea Europeană, prag pe care l-am depășit de puțin în 2011.

Mai trebuie menționat că această recuperare nu a fost distribuită uniform, ci a fost concentrată la nivelul Capitalei, unde puterea de cumpărare a urcat la peste 110% față de media europeană, în timp ce în regiunea de nord-est, cea mai săracă a României și penultima din UE, a rămas sub 30% din media europeană.

Dacă ne raportăm la țările din fostul bloc socialist de care economia este mai apropiată ca structură, nivel de dezvoltare și regim valutar și raportăm PIB-ul anului 2011 la valorile de referință din 1995, 2000 și 2005, obținem următoarea dispunere a rezultatelor:

Oarecum surprinzător, România încă se menținea anul trecut în frunte, în acest clasament, dacă ne raportăm la anul 2000. Ea a fost penalizată la nivelul rezultatelor PIB și apare pe locul trei față de anul 1995, cu majorarea pe terme lung a decalajului față de Polonia și Cehia, de evoluția slabă din a doua parte a anilor 90.

Cu toate acestea, trebuie remarcată refacerea decalajului față de Ungaria, cu care am evoluat oarecum sincron până în 1995 ( când ambele țări se situau cam la 85% din PIB-ul anului 1989). Ne-am decuplat în perioada 1995- 2000, când ei au crescut cu 15,5% iar noi am scăzut cu 2%, după care noi am venit puternic din urmă, în timp ce economia maghiară a încetinit și chiar a ajuns să bată pasul pe loc din 2005 încoace.

Așadar, singura țară de care am reușit să ne apropiem ca nivel de dezvoltare a fost Ungaria, aflată anul trecut la 22% peste nivelul din 1989, în timp ce noi am fost aproape de 27%. Totuși, refacerea terenului a a intervenit după anul 2007, când economia maghiară s-a confruntat cu mari probleme, date de dezechilibrele macroeconomice.

Cert este că trebuie remarcată evoluția constant pozitivă a Poloniei, singura țară europeană ce a reușit să evite recesiunea. Ea avut o creștere ceva mai mică pe alocuri decât a noastră dar acea creștere a fost sustenabilă iar economia a absorbit mai bine șocurile. Cehia a crescut mai lent dar relativ constant, reușind să se îndepărteze de noi din 2005 încoace.

Una peste alta, evoluțiile consemnate arată că echilibrul este cel puțin la fel de important ca viteza de creștere iar forțarea acesteia peste posibilitățile reale de susținere în timp nu este benefică pe termen lung. Asta deși economia românească a demonstrat că sprinturile spectaculoase de scurtă durată pot compensa în anumită măsură căderile corectate suficient de rapid.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.12.2012

2 comentarii

  1. Eugen Ciorici
    8.1.2013, 7:40 pm

    Cum ati calculat evolutia PIB pt anii 1995,2000 si 2005 in tarile din fostul bloc socialist?(probabil indice cu baza fixa)

  2. Eugen Ciorici
    8.1.2013, 7:45 pm

    De unde ati luat datele pt puterea de cumparare in Romania fata de media europeana,pe regiuni?

Lăsați un comentariu


Stiri

Comunitatea internațională decide un embargou al vânzărilor de armament în Libia. Forțele insurgente au blocat producția de petrol

Iulian Soare

Puterile străine reunite la Berlin au convenit duminică întărirea unui embargou al armelor în Libia şi au susţinut un acord fragil de încetare a ostilităţilor.… Mai mult

Stiri

Angajarea răspunderii – Guvernul trimite Parlamentului proiectul privind alegerile în două tururi

Vladimir Ionescu

Guvernul trimite luni în Parlament proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi, pentru care îşi angajează răspunderea. Conform anunţului făcut încă de săptămâna… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult