Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 4,6% pe trimestrul trei din acest an față de același trimestru din anul anterior și de 4,8% pe ansamblul primelor nouă luni în raport cu aceeași perioadă din 2015 (date ajustate sezonier și care vor face parte din comunicatele Eurostat).
Valorile brute au fost de 4,4% la nivel de trimestru III și 4,9% pe primele 9 luni din 2016.
De remarcat că rezultatele pe primele trei trimestre aduse la un numitor comun arată o valoare mai mică în termeni absoluți în trimestrul al treilea față de trimestrul al doilea, dar ajustarea prin calculele de sezonalitate a dat un rezultat ușor pozitiv, respectiv +0,6%.
Pe categorii de resurse, industria a adus cea mai mare contribuție la formarea PIB, cu 22,7% dar valoarea este cu mult sub nivelul de aproape 26% înregistrat anul trecut.
Activitatea comercială (17,4% din contribuția la formarea PIB) a avut cea mai însemnată influență în rezultatul de creștere economică, cu 1,9 puncte procentuale din cele 4,8% per total față de doar 0,4% pentru industrie.
De reținut din perspectiva transformărilor structurale pe care le parcurge economia românească, cea mai mare creștere s-a înregistrat pe sectorul de informații și comunicații (+13,7%). Respectiv peste avansul înregistrat în comerț, transport etc. (+11,9%) și activități profesionale (+6,0%). Din păcate, însă, și mult mai mult decât pentru industrie (+1,8%) și intermedieri financiare (+1,3%).
Tot la modificări importante în structură merită semnalată distanțarea valorii adăugate de administrația publică de sectoarele de tranzacții imobiliare și de activități profesionale, urmare a creșterilor salariale reflectate în indicele de preț cel mai ridicat pe anul în curs ( +11,4%). Din păcate, această valoare relativ ridicată nu doar că a grevat asupra deficitului public dar a redus, prin influență indirectă, creșterea PIB în termeni reali.
Ar mai trebui subliniat și faptul că reducerea impozitelor nu a dus la reducerea lor în volum, unde s-a consemnat un avans de aproape trei procente. În schimb, prin valoarea puternic negativă pe partea de prețuri, diminuarea fiscalității a contribuit la creșterea PIB Exact în aceeași măsură ca și industria, adică 0,4% din cele 4,8% rezultat per total.
Pe partea de utilizare a PIB, unde consumul gospodăriilor populației a avansat cu nu mai puțin de 8,9% iar formarea bută de capital fix cu 5,3% pe ansamblul primelor nouă luni din anul curent, merită semnalate valorile destul de pronunțat negative din trimestrul III față de cel anterior ( -1,6% la populație și, atenție mare, -6,5% la formarea brută de capital fix).
În fine, decalajul de peste trei procente dintre ritmul de creștere a importurilor și cel al exporturilor ( 9,9% față de numai 6,8% pe primele trei trimestre față de aceeași perioadă din 2015) a dus la o influență negativă a schimburilor externe asupra creșterii economice de 1,3%, care a anulat exact efectul pozitiv al formării de capital fix.
La aceasta s-a adăugat și procentajul de 1% din PIB pierdut statistic prin consumul din stocurile deja existente la începutul anului, astfel încât efectul de +5,9% dat de stimularea economiei prin creșterea veniturilor populației a fost ajustat pânnă la valoarea de 4,9% în termeni bruți și ajustată la 4,8% în condiții de sezonalitate ce constituie rezultatul PIB 2016 la 9 luni.
