Bruxelles a prezentat așteptata Strategie privind Inteligența Artificală (AI), ce ar urma să-i permită preluarea supremației în domeniu de la SUA și China.
Scopul este de a crea o piaţă unică europeană a datelor şi de a garanta, pe de altă parte, că tehnologiile AI ţin cont de îngrijorările privind confidenţialitatea şi chestiunile etice.
Atuul și punctul focal al acestei strategii este reprezentat de datele industriale. UE a pierdut bătălia pentru datele personale, în favoarea SUA, dar „avem tot ce ne trebuie pentru a câştiga bătălia datelor industriale”, aflate în centrul Inteligenţei Artificiale, a declarat comisarul pentru Piață Internă și Domeniul Digital, Thierry Breton.
Comisarul francez, fost CEO al companiei high-tech Atos, se află în spatele unuia dintre cele trei pachete ce compun Strategia. El s-a oferit singur să schițeze un astfel de document imediat după preluarea mandatului de comisar, pentru că, după cum a explicat și miercuri: „Nu putem vorbi despre inteligență artificială fără să vorbim despre date”.
El este autorul strategiei ce se concentrează pe modul în care UE va utiliza mai bine datele, astfel încât să sprijine inovația și spiritul antreprenorial.
O Piață Unică a datelor
Jucătorii industriali vor trebui convinși să partajeze datele cu startup-uri, sectorul public sau alte entități ce doresc să le utilizeze pentru a dezvolta noi aplicații.
Ambiția este de a face Europa locul ideal pentru date industriale de înaltă calitate, ce pot fi utilizate, de exemplu, pentru a crea instrumente AI.
Prima etapă presupune crearea cadrului pentru „spațiile europene comune de date”, concepute pentru a încuraja companiile să comunice date, a explicat un înalt oficial UE pentru Politico.eu
Strategia prevede crearea a nouă astfel de spații comune, pentru diferite sectoare, printre care sănătatea, agricultura sau energia.
Proiectul ar putea fi pus în aplicare încă din 2022, dacă totul se va derula conform planului.
Până atunci, este nevoie de introducerea regulilor pentru schimbul de date Business-to-Business și Business-to-Government (B2G). De asemenea, trebuie să li se ofere oamenilor un „drept de portabilitate îmbunătățit”, pentru a-și muta datele de la o companie la alta.
„Majoritatea datelor pe care le colectăm azi nu sunt utilizate nici măcar o singură dată, iar acest lucru nu este deloc sustenabil”, a declarat președinta Comisiei, von der Leyen.
În interiorul acestor stocuri uriașe de date industriale ale UE se află o cantitate enormă de idei prețioase, potențial inovativ, potențial neexploatat pe care trebuie să îl eliberăm, a adăugat președinta Comisiei.
Reglementarea accesului la date
„Toată lumea poate accesa piața europeană, atât timp cât acceptă și respectă regulile noastre”, precizează documentul.
„Dată fiind complexitatea sistemelor AI și riscurile semnificative pe care le pot prezenta acestea în anumite contexte, este esențial să consolidăm încrederea utilizatorilor. Trebuie să existe norme clare care să abordeze problema sistemelor AI cu grad ridicat de risc, fără însă a le împovăra excesiv pe cele cu risc mai scăzut. Vor continua să se aplice normele stricte ale UE în materie de protecție a consumatorilor, de combatere a practicilor comerciale neloiale și de asigurare a protecției datelor cu caracter personal și a vieții private”, menționează Comisia.
Pentru protejarea drepturilor persoanelor vor fi probabil necesare modificări ale Regulamentului General de Protecție a Datelor (GDPR).
Articolul 20, de exemplu, referitor la dreptul la portabilitate, trebuie modificat pentru a oferi persoanelor „un control mai mare asupra celor care pot accesa și utiliza” datele generate de tehnologii.
Pentru domeniile cu risc ridicat va fi impusă testarea
În domeniile de mare risc, precum sănătatea (operații chirurgicale asistate de AI, de exemplu), poliția sau transporturile (mașinile autonome), sistemele AI vor trebui să fie transparente, trasabile și să garanteze un control uman, a subliniat președinta executivului european, Ursula von der Leyen.
Autoritățile vor trebui să fie în măsură să testeze și să certifice datele utilizate de algoritmi, așa cum fac deja verificări în domeniile cosmeticilor, mașinilor sau jucăriilor.
Este nevoie de asigurări că sistemele de mare risc funcționează corect și garantează respectarea drepturilor fundamentale, că nu discriminează, de exemplu, așa cum s-ar putea întâmpla în cazul recrutării de personal.
În ce privește aplicațiile IA cu risc scăzut, Comisia are în vedere un sistem de etichetare neobligatoriu.
Tehnologia de recunoaștere facială la distanță nu va fi interzisă la nivel UE
Contrar unei propuneri ce figura într-un draft al Strategiei, tehnologia de recunoaștere facială nu va fi interzisă pe timp de cinci ani. Nu a existat niciodată o intenție serioasă în acest sens, scrie Politico.
Documentul final solicită „cerințe specifice” pentru „sistemele biometrice de identificare la distanță” – sintagma folosită pentru a descrie tehnologia ce analizează informații despre corpul unei persoane (trăsături faciale, voce etc.) pentru a le compara cu datele din bazele folosite pentru identificarea în timp real a persoanelor din spații publice supravegheate.
Comisia dorește, în schimb, să lanseze o dezbatere despre eventualele circumstanțe ce ar putea să justifice folosirea acestor tehnologii, ca de exemplu securitatea pe stadioanele de fotbal.
Pachetul va fi dezbătut cu partenerii sociali – companii, sindicate, societate civilă, guverne – până la 19 mai.
