vineri

26 aprilie, 2024

România – Administrație Digitală

Drumul cel mai scurt către relația normală dintre cetățean și stat

18 februarie, 2020

(FOTO: Actual de Cluj)

Una dintre primele măsuri decise de Guvernul Orban, în noiembrie 2019, a fost înființarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Măsura a fost adoptată din cauza nevoii interne de transformare digitală a Rămâniei, dar și din cauză că precedentele guverne și structuri au ignorat mai multe regulamente şi directive europene în materie, drept pentru care a fost declanşată o procedură de infringement împotriva ţării noastre.

Responsabil de conceptul transformării digitale și de aplicarea acestuia: Sabin Sărmaș, care a promovat legea de organizare a instituției pe care o conduce chiar înainte ca guvernul care l-a susținut să fie demis de Parlament.

O discuție cu președintele ADR despre diferența dintre conceptele ”digitalizare” și ”transformare digitală”, priorități, surse de finanțare, sprijin politic și ce trebuie schimbat în mentalități și proceduri, în modul de lucru al beneficiarului sau cum trebuie operat un control de calitate al muncii prestatorilor de servicii IT .


*

Principalele idei transmise de Sabin Sărmaș:

  • Multe platforme trebuie transformate cu totul pentru că noi nu am făcut nimic altceva decât să digitalizăm birocrația.
  • La ANAF sunt vreo 500 de aplicații făcute – o groază… Nu așa trebuiau făcute lucrurile.
  • Nu există un inventar al sistemelor informatice din România. Avem însă datele, le vom centraliza și le vom scoate la suprafață, cât de repede.
  • Sunt direcții clare, piloni fundamentali, pentru orice țară care vrea să ofere servicii digitale de calitate: interoperatibilitate națională, identitate digitală și cloud guvernamental. Vom aplica directivele europene, nu facem invenții românești.
  • Vom reutiliza cod sursă aflat în proprietatea instituțiilor statului, îl vom oferi celor care au nevoie de respectiva soluție, dar nu își permit să o cumpere.
  • Vom reglementa modul în care se livrează softuri în România pentru sectorul public. Nu există criteriu de performanță de livrare, astăzi se poate livra orice.
  • Partajarea datelor între instituții se impune simplu, prin lege, și, ca să fiu onest până la capăt, numai și numai cu sancțiuni.
  • Procedurile de achiziție sunt simplificate de ordonanța promovată de ANAP. Atenție, discutăm de infrastructura critică – să nu își imagineze cineva că toate achizițiile IT vor beneficia de procedura asta.
  • Avem tot ce ne trebuie pentru a digitaliza complet toate serviciile din România. Problemele sunt: cine ajunge să o facă, cu ce soluții și cât de transparent.

*

Codurile sursă, plătite de instituțiile statului, vor fi refolosite

Cdg.ro: ADR are acum o lege de organizare. Ce urmează, începe digitalizarea?


Sabin Sărmaș: Din punct de vedere administrativ, intrăm într-o fază de 30 de zile în care preluăm structurile de la MCSI care țin de tehnologia informației, societatea informațională și interoperabilitate, respectiv structurile și activitățile de la fostul AADR… Chiar dacă în ultimele două luni ne-am ocupat mai mult de partea de legislație în care ne desfășurăm activitatea, partea de strategie nu am lăsat-o în așteptare…. Am lucrat în paralel.

Cdg.ro: Înainte de promovarea HG de organizare și funcționare a ADR ați organizat o consultare publică pe temă, ați preluat din propunerile formulate acolo?

Sabin Sărmaș: Am preluat cam 80% dintre sugestiile făcute. Am preluat ideea de a ține acel registru al serviciilor publice din România, o să avem un organism consulativ – Consiliul Național pentru Societatea Digitală a României – care o să includă mediul privat, ONG, mediul academic.

(Citiți și: ”Interviu Florin Talpeș: Administrația s-ar putea digitaliza în doar doi ani. Interconectivitatea existentă e folosită de grupurile de putere”)

Am mai completat cu un lucru foarte interesant, pe care nu l-a mai avut nimeni înainte: Autoritatea va putea, la cerere, să ia bucăți de cod, sau cod sursă, de la alte instituții ale statului, care au plătit și care sunt proprietari ai respectivului cod sursă. Exemplu practic: o primărie implementează o soluție de calcul a taxelor și impozitelor. Dacă ei au plătit pentru întreaga soluție și nu cumva au un abonament, dacă ei sunt proprietarii soluției, pot să ne-o dea nouă și să le-o oferim tuturor primăriilor care nu își permit să achiziționeze o astfel de soluție, în cel mai probabil caz cu sarcina de a și-o customiza după propriile nevoi. Este o chestie inovativă, care poate să deblocheze foarte multe lucruri la nivelul României.

Cdg.ro: O propunere bună era ca ADR să fie ordonator principal de credite, să nu așteptați după aprobări de finanțare. Ați reușit asta?

Sabin Sărmaș: Am rămas ordonator de credite terțiar… Era o idee bună, nu spun, dar am reușit să rămânem doar într-un regim de venituri mixt, cu venituri proprii – 90% dintre acestea provin din operarea platformei SEAP. Veniturile proprii îți permit să dezvolți capacități, soluții, fără o dependență totală față de bugetul public. Sigur, tot bani publici sunt, care trebuie cheltuiți cu atenție și în baza legilor, dar avem totuși o oarecare flexibilitate.

Cdg.ro: E suficient asta în situația unei schimbări de guvern? Sunteți conștient că altă putere poate avea alte priorități…

Sabin Sărmaș: Adevărat, ești dependent de viziunea guvernului respectiv… Dar, dacă mă întrebați pe mine, și nu doar pe mine, vorbim totuși de un domeniu strategic, căruia toată lumea ar trebui să îi dea importanța cuvenită. De prea mulți ani spunem că îi acordăm atenție dar ne limităm la vorbe. Cred că e vremea să ducem lucrurile până la capăt.

Multe platforme trebuie transformate cu totul

Cdg.ro: Între atribuțiile ADR, pe primul loc era trecut digitalizare. Mai există în România sectoare nedigitalizate?

Sabin Sărmaș: Am schimbat formularea față de proiect, principalul obiectiv al ADR îl constituie transformarea digitală a sectorului public. De fapt, de asta are nevoie România și, vă spun, în următorii zece ani tot vom vorbi de transformare digitală.

Digitalizare înseamnă, strict, transpunerea unor procese existente în formă digitală, transpunerea lor într-o platformă. Consider că, din păcate, multe platforme trebuie transformate cu totul pentru că noi nu am făcut nimic altceva decât să digitalizăm birocrația. Și am creat procese și mai complicate pentru oameni.

Va fi o muncă în paralel: și de transformare, în sensul simplificării proceselor, și de digitalizare. Vom încerca să ne implicăm pe ambele direcții, dar, cu prioritate vom privi partea de digitalizare de care vom fi responsabili. Și ca să vă răspund clar la întrebare, da, sunt încă sectoare publice nedigitalizate.

La ANAF sunt vreo 500 de aplicații, nu așa trebuie făcut

Cdg.ro: Aveți un exemplu?

Sabin Sărmaș: Da, dar mai important e altceva: lucrul care lipsește, de fapt marea problemă a sistemelor existente, este lipsa de interoperabilitate. Nu te ajută cu nimic dacă ai o platformă digitală care emite un act pe care îl ștampilezi, pe care apoi îl printezi ca să mergi cu el la ministerul x sau y, să mai pierzi 2 ore pe drum. Adică, tu, cetățen, ce ai câștigat? Foarte multe instituții și-au făcut – fără coordonare, fără o viziune integrată a statului și fără oarecare standarde – soluții digitale, așa cum a crezut fiecare că are nevoie. Unele sunt bune, altele mai puțin bune. Unele pică, altele merg mai bine. Nu e totul rău, dar de asta senzația că nu e nimic.

Omul trebuie să simtă impactul pozitiv, dacă soluțiile nu au fost gândite cu impact pe cetățean atunci le faci degeaba. Să vorbim, de exemplu, de ANAF, acolo sunt vreo 500 de aplicații făcute – o groază de aplicații… Nu așa trebuiau făcute lucrurile…. adică, efectul nu este cel dorit. Cele mai numeroase plângeri formulate de cetățeni sunt legate de plata impozitelor. Sigur, s-au făcut lucruri, dar s-au făcut într-un mod care nu corespunde cu standardele industriei.

Nu există un inventar al sistemelor informatice din România. Am cerut un audit și voi anunța public rezultatele

Cdg.ro: Există un inventar al sistemelor informatice din România, aveți o bază de la care să plecați în această transformare digitală?

Sabin Sărmaș: O bună întrebare, mi-am pus-o și eu… Primul lucru pe care am zis că îl fac aici, bine, după ce am făcut OUG-uri și HG-uri,  este un audit pe tot ce există azi sistem informatic în România. Mi-am dat seama că avem deja o informație foarte prețioasă aici, la ADR: știm toate proiectele majore implementate în România, din ultimii ani, cu o valoare de peste 2 milioane de lei. Toate au trecut prin avizarea acelui CTE (Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională – n. red), care astăzi e o structură care ne asistă. Avem deci date, o să vedem ce s-a făcut, care sunt soluțiile cu beneficiari mulți pe care le putem interconecta.

Cdg.ro: Deci, datele există, mai trebuie doar agregate?

Sabin Sărmaș: Exact, rămâne să le scoatem la suprafață, cât de repede.

Trei piloni fundamentali pentru servicii digitale de calitate

Cdg.ro: Aveți o estimare a momentului în care va fi totul clar și începeți această transformare digitală?

Sabin Sărmaș: Sunt niște direcții clare, piloni fundamentali, pentru orice țară care vrea să ofere servicii digitale de calitate.

Primul pilon se referă la un standard de interoperabilitate aplicabil la nivel național. Vorbesc de standarde care să ajute și platformele deja dezvoltate să se modifice, să se deschidă, dar și de obligativitatea impusă tuturor celor care se vor mai face să respecte criteriul interoperabilității.

Al doilea: identitatea digitală. Suntem legați, într-o oarecare măsură, de următoarea carte de identitate, la care lucrează astăzi colegii de la MAI. Asta nu înseamnă că vom aștepta până când acel card va fi emis. Acel card va permite un tip de semnătură pentru anumite operațiuni online, dar am putea merge și pe o platformă de tip ”single sign on”, în care userul se loghează cu același tip de credențiale peste tot, este identificat în mod clar și unde nu este nevoie de o semnătură digitală avansată.

Al treilea pilon: infrastructură. Este un proiect pe care încercăm să îl demarăm cât mai curând, altfel vom pierde bani europeni. E vorba de cloud-ul guvernamental. Un proiect important pentru că astăzi se risipesc destul de mulți bani ca fiecare instituție să își țină ”în viață” infrastructura proprie. Fiecare are un data center micuț, 2-3 servere printr-o cameră și un specialist care, printre altele, se mai ocupă și de acel data center… Nu așa funcționează lucrurilre într-o țară civilizată. Vrem să facem cloud-ul guvernamental, să migrăm acolo toate platformele existente.

Acești piloni nu pot fi construiți oricum. Trebuie pus totul într-o strategie, trebuie să știm clar: de unde începem, unde terminăm, care sunt pașii, care e domeniul prioritar. La asta începem să lucrăm.

Vom reglementa modul în care se livrează softuri pentru sectorul public

Cdg.ro: Anii anteriori au arătat că inclusiv calitatea achizițiilor IT poate genera probleme…

Sabin Sărmaș: Este un alt aspect important pentru noi: să reglementăm modul în care se livrează softuri în România pentru sectorul public. Nu există criteriu de performanță de livrare. Se poate livra orice.

Un exemplu pe plastic, pe care îl dau mereu: eu sunt din Cluj, dacă vă spun să mă duceți la acasă, dvs. mă puteți duce cu căruța sau cu avionul. Cam așa se întâmplă azi cu software: facem niște specificații, cu niște funcții, ele se implementează, iar în final s-ar putea să meargă bine. Sau prost, pentru că nu au existat acele criterii clare de performanță. Aici vrem să ajutăm instituțiile, să trimitem specialiști în ministere, care să îi ajute să își definească corect problema, să își scrie corect cerința de rezolvare a problemei și să urmărească munca pe timpul implementării.

Sunt lucruri care nu s-au întâmplat. N-au rezultat platforme mai puțin bune, ca să spun așa, pentru că cineva nu a dorit, ci, pur și simplu, pentru că nu s-au respectat pași inițiali, care în industrie există de ani de zile. România are mulți, mulți specialiști, să îi întrebăm cum fac ei, intern, și să facem și noi, stat, la fel. Asta e baza strategiei noastre.

Vom aplica reglementările europene, nu inventăm nimic

Cdg.ro: În planul strategic pe care îl lucrați, ați preluat din experiența altor state care au făcut deja cu succes ce vreți să faceți dvs.? Lucrați cu consultanți sau va rezulta o strategie 100% românească?

Sabin Sărmaș: În primul rând, ținem cont de setul de reglementări europene în domeniu. În acest domeniu, Europa nu a stat pe loc, s-a uitat la exemple de succes și a emis Directive europene. Exemplu: facturarea electronică pentru achiziții, publice, deocamdată. Pentru un punct unic de contact, pe standarde de interoperabilitate. Ei au lucrat, ne-au pus un cadru la dispoziție. Îl vom aplica, nu luăm nimic de la zero, nu facem invenții românești pentru că nu are sens.

Ne uităm la modele, nu doar din Europa, ci și din SUA, din Singapore… Mai este un aspect când vorbim de statele care au avut succes în domeniu- Danemarca, Estonia: au cetățeni care știu să folosească foarte bine platformele puse la dispoziție…

Cdg.ro: Vorbiți de gradul de educație digitală al populației…

Sabin Sărmaș: Da, iar aici va trebui să acționăm și noi pentru că simpla abilitate de a posta pe Facebook nu e suficientă… Va trebui să avem grijă și de acest aspect, să trezim dorința de a utiliza platformele electronice.

Cdg.ro: Componenta de educație e importantă, dar și statul poate face lucruri din oficiu pentru a degreva oamenii fie și de procese simple. Exemplul deja cunoscut, Estonia, unde imediat după nașterea unui copil spitalul trimite automat date către toate entitățile care au sau vor avea nevoie de acele date…

Cum să convingi un minister să partajeze date: numai și numai cu sancțiuni

Sabin Sărmaș: Corect. Este un principiu asumat la nivel european: ”once only”. În esență, odată ce o instituție a preluat date despre tine, sau le-a creat, statul nu mai are voie să ți le ceară nicăieri altundeva. Dar asta nu se poate realiza fără interoperatibilitate, cred că asta trebuie să fie pe primul plan. Da, toată lumea are date: la ANAF, la MAI, la Educație, la Sănătate, la ministerul Muncii. Dar dacă toate datele astea nu se pot accesa și de către alte instituții, dacă nu stabilim protocoale de a le accesa, vom fi în aceeași situație și peste 20 de ani.

Cdg.ro: Experiența arată că nimeni nu vrea să partajeze date, cum puteți impune lucrul acesta?

Sabin Sărmaș: Simplu, prin lege și, ca să fiu onest până la capăt, numai și numai cu sancțiuni.

Cdg.ro: Atât de simplu?

Sabin Sărmaș: Sigur,  o mulțime de legi în România sunt neaplicate. Vă spun însă că am un suport politic puternic, care contează mult în această ecuație. Noi suntem o instituție sub directa coordonare a prim-ministrului. Ludovic Orban a spus de mai multe ori că digitalizarea sectorului public, ceea ce facem noi, este o prioritate pentru România.

În același timp, constat bucuros că există deschidere pentru asta la nivelul tuturor ministerelor. Nu întotdeauna se știe exact care e calea, încotro trebuie să o luăm, dar deschidere există. Sper că aceasta se va menține suficient timp ca să începem să livrăm ceva.

În 2-3 ani vom schimba fundamental lucrurile, până atunci vom avea victorii punctuale

Cdg.ro: Care sunt termenele impuse pentru primele măsuri implementate?

Sabin Sărmaș: Cred că în 2-3 ani am putea să avem… Bine, pe anumite paliere putem avea chiar mai repede rezultate, adică nu stăm 2-3 ani și nu livrăm nimic, dar în acest interval cred că am putea avea rezultate care să schimbe fundamental modul în care cetățeanul interacționează cu instituțiile.

Dacă suntem serioși și dacă tragem toți în aceeași direcție, în 2-3 ani putem avea efecte la nivelul populației care vor transforma țara. Nu vreau ca lumea să fie dezamăgită că avansez un orizont de timp. Mesajul meu este că în 2-3 ani vom putea să schimbăm lucrurile fundamental. Până atunci însă, chiar în următoarele luni, vom avea victorii cu impact

Cdg.ro: Reținem termenul, care este ordine de ”bătaie”, aveți clar conturate primele 3 acțiuni, să zicem, ca ordine de prioritate?

Sabin Sărmaș: Când vii într-o astfel de instituție ai câteva idei. Sigur, ți se mai dau multe altele din afară, din societatea civilă, din mediul de afaceri, de la instituții… Cel mai corect și cel mai bine este să rezolvăm problemele acolo unde sunt cei mai mulți beneficiari, centrându-ne pe cetățean. Dacă, de exemplu, cazierul fiscal constituie o pierdere de timp și de acest document au nevoie mulți, atunci vom vedea cum scăpăm de problemă, cum transformăm digital tot acest proces.

Cam aceasta va fi metoda de abordare, vom ataca chestiuni punctuale, ușor de identificat. Vom începe cu cele mai utilizate servicii care trebuie digitalizate. O să avem plăți electronice extinse la nivelul populației pentru anumite entități. O să avem în vedere eliminarea hârtiilor pe care cetățeanul încă trebuie să le ridice personal de la instituții, o să avem transmiterea de date între instituții…

Priorități de acțiune și sursele de finanțare

Cdg.ro: Există resurse bugetare pentru a se implementa toate aceste acțiuni?

Sabin Sărmaș: Foarte multe dintre probleme, mai ales cele pe termen lung, pot fi rezolvate cu finanțare europeană. Este un buget total pentru creștere inteligentă și cercetare de 6,9 miliarde euro, sper să nu greșesc. Știu că nu sunt încă stabilite cert sumele, dar știu că aproximativ 1 miliard euro va merge către sectorul e-guvernare. Avem o sursă de bani incredibil de generoasă de la Bruxelles. Vorbim de următorul exercițiu financiar și de beneficiari mari. Vorbim, de exemplu, de Ministerul de Finanțe, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii- marile proiecte care costă mulți bani.

Vom fi implicați în toate marile proiecte

Cdg.ro: Proiectele majore pe care le pomeniți vor fi făcute sub îndrumarea dumneavoastră sau fiecare va face ce crede că e de făcut?

Sabin Sărmaș: Exclusă a doua variantă. Noi vom fi implicați în fiecare proiect de tipul acesta. Vom asista ministerele pe tot parcursul derulării unui astfel de proiect, noi însă nu vom fi o structură care va dezvolta efectiv sofware.

Spun clar: statul nu este capabil azi să fie în competiție cu mediul privat, chiar dacă ar mări salariile semnificativ, în ceea ce privește  forța de muncă în IT. Nu se poate. Dar vom încerca să îi ajutăm să își facă achizițiile corecte, să își ia specialiști- cu puțini bani față de valoarea proiectelor- ca să nu aibă dureri de cap pe parcurs și să obțină soluții bune la final. Plus că, evident, vom impune acele standarde. Încă ceva: în proces trebuie implicat și cetățeanul. Eu nu am auzit de nicio soluție dedicată publicului care să fi adus, înainte de aplicare, și cetățeanul în ecuație. N-am auzit ca oamenii simplii să fie invitați să testeze un prototip de soluție…

Cdg.ro: Cum se rezolvă procedura de achiziție, de acordare a contractelor, din punct de vedere al termenelor, al contestațiilor?

Sabin Sărmaș: Avem publicată ordonanța propusă de ANAP, care ar putea să simplifice procedurile de achiziție în IT, așteptăm normele de aplicare ca să afirmăm cu siguranță asta. Discutăm de infrastructura critică, să nu își imagineze cineva că toate achizițiile IT vor beneficia de procedura asta. Discutăm de proiecte care au ca beneficiari ANAF, Ministerul Sănătății, Muncii.

Ne mai gândim însă la proceduri sau tipuri de achiziții care să ajute, să dea flexibiliate. De exemplu, îmi doresc un cadru care să favorizeze dezvoltări noi pentru că o platformă sofware e ceva viu, adică nu ai făcut-o și o lași acolo, ca un stâlp. Tot timpul sunt schimbări legislative, sunt nevoi noi.

Probleme de mentenanță îți apar și din cauză că rulezi un software prost

Cdg.ro: Asta ne aduce în minte cazul sistemului informatic al Sănătății și problemele ulterioare cu mentenanța…

Sabin Sărmaș: Rezolvarea este simplă, este nevoie de contracte de mentenanță și dezvoltare. Dacă ai doar mentenanță, e clar că asta îți asigură doar supraviețuirea. Și ești pierdut dacă nu ai buget, dacă nu prevezi zonă de dezvoltare… Repet, e vital pentru că nu există platformă perfectă…

Cdg.ro: Sigur, dar revenim la bani, la proceduri…

Sabin Sărmaș: Trebuie să îți asumi și să prevezi costuri pentru sustenabilitate. În viața reală, din păcate, acești bani nu prea mai există. Se încheie proiectul, mergi la minister să soliciți bani și nu primești. Peste asta, mai este și componenta tehnică: când ajungi cu un proiect să îl faci în 10 ani, că tot discutam de informatizarea sănătății, ai o problemă – când îl pui în implementare ai deja tehnologie depășită. Iar dacă ai făcut gafa să faci achiziția de software la final, iar tu ai serverele achiziționate deja de 5 ani o să constați că infrastructura nu face față. Și intri în tot soiul de capcane tehnice și legislative, din care foarte greu mai poți ieși. Nu va fi ușor de schimbat acest mod de lucru.

Cdg.ro: Alții, alte state, cum au rezolvat problemele astea?

Sabin Sărmaș: În primul rând, cu standarde clare de livrare, de calitate, pentru software. Probleme de mentenanță îți apar și din cauză că rulezi un software prost. Dacă ai 20 de tichete de mentenanță pe zi, mai ai timp de dezvoltare? Un soft făcut bine poate costa mai mult la achiziție, dar nu te costă mare lucru la mentenanță, asta trebuie să priceapă lumea. Sunt proiecte în care la mentenanță se repară erori, lucru care trebuia făcut înainte de recepție… Asta înseamnă că nu au fost testate corespunzător, ci sunt livrate ca să fie livrate și, după aia, Dumnezeu cu mila…

Avem tot ce ne trebuie în România, problema e: cine ajunge să digitalizeze România, cu ce soluții?

Cdg.ro: Soluția o poate reprezenta deschiderea licitațiilor către companii IT care au demonstrat în alte țări că știu ce și cum să facă?

Sabin Sărmaș: Avem, și nu am spus-o eu, ci un CEO de companie americană cu prezență puternică în România, tot ce ne trebuie pentru a digitaliza complet toate serviciile din România. Problemele sunt: cine ajunge să o facă, cu ce soluții și cât de transparent.

Trebuie să schimbăm puțin abordarea, sunt câteva cutume pe care nu le accept. Și nu le accept pentru că se dovedește că în alte țări funcționează, iar la noi se spune că nu se poate. Este o frică incredibilă, de exemplu, de soluții ”open source”. La noi sar 70 de instituții și persoane care o să spună că nu se poate așa ceva. Într-adevăr, pentru anumite platforme s-ar putea să nu fie fezabil dar, vă spun: sunt țări europene care au soluții bune spre foarte bune – Olanda sau Danemarca, de exemplu – și care folosesc într-o proporție foarte mare soluții open source.

Revenind, nu-i o problemă cu firmele românești. Mai mult, românii au lucrat ca să digitalizeze statul olandez. Au fost și companii din România acolo. Avem companii care au lucrat și în Republica Moldova, chiar și pentru Estonia. Expertiză există destulă, dar cineva ar trebui să îi asculte pe oamenii ăștia. Companiile de acest gen ne pot spune imediat dacă o cerință, o regulă, este bună sau proastă. Asociațiile de profil din România au proceduri, au documente – nu i-a ascultat nimeni! Au spus, de multe ori, că o cerință este bună sau e proastă, or dacă soluția livrată este proastă, sau furnizorul o să te țină captiv, dar, repet, nu i-a ascultat nimeni. Avem expertiză în piață inclusiv pe domenii de vârf, cum e Inteligența Artificială, cloud, IoT. Oamenii doar trebuie ascultați, chiar dacă sunt mai tineri.

eRomania – statul să nu mai facă start-up-uri pe bani publici

Cdg.ro: Rezumând: spuneți că avem expertiză, ne asigurați că în curând avem și obiective, și stategie și că România va începe curând să experimenteze transformarea digitală. Constituie acestea garanții că nu vor mai exista experimente de tipul eRomânia?

Sabin Sărmaș: Vorbim strict de eRomânia, vă spun părerea mea: proiectul e un eșec, fără doar și poate. Dacă proiectul va veni cu totul în ”curtea noastră” am să văd dacă se mai poate face ceva, personal am mari dubii. Nu văd ce poți face azi cu echipamente cumpărate acum 10 ani… E dureros că au dispărut 12 milioane euro aiurea, dar ăsta e tipul de proiect făcut fără cap..

Eu am mai spus asta: ce a făcut statul cu proiecte de acest tip? Statul crește, practic, start-up-uri din bani publici. Știm cum e: start-up-ul merge sau în sus, sau în jos. Ei, în cazul ăsta zic că a fost un start-up care a eșuat. Statul nu trebuie să mai facă start-up-uri pe bani publici. La asta o să fim atenți.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: