„Frenezia” angajărilor, care a cuprins economiile dezvoltate de la pandemie încoace, începe să se atenueze, pe măsură ce îngrijorările companiilor cu privire la creșterea costurilor, scăderea cererii și perspectivele economice sumbre se întețesc, scrie Financial Times.
Ratele șomajului se mențin încă relativ scăzute pe ambele maluri ale Atlanticului. Dar datele publicate în ultima săptămână sugerează că locurile vacante scad de la nivelurile istorice atinse post-pandemie, iar companiile devin din ce în ce mai precaute în ceea ce privește angajarea de personal.
Dacă persistă, această evoluție este o veste bună pentru bancherii centrali, care sunt dornici să tempereze creșterea salariilor, în lupta cu inflația ridicată, fără a declanșa însă o creștere a șomajului.
„În toate economiile avansate, piața muncii se află pe o culme”, a comentat Simon Macadam, de la compania de consultanță capital Economics. Piața forței de muncă din SUA, în special, dă cele mai puternice semne că „a ieșit din fierbere”, a spus el.
Băncile centrale de pe ambele maluri ale Atlanticului sunt implicate în cel mai agresiv ciclu de creștere a dobânzilor de la începutul anilor 1980, cu scopul de a readuce sub control creșterea prețurilor. Oficialii sunt îngrijorați de faptul că o competiție pentru atragerea angajaților ar putea declanșa o spirală salarii-prețuri, similară celei din anii 1970.
În SUA, datele publicate săptămâna trecută au arătat că posturile noi scoase la concurs de companii au înregistrat cea mai accentuată scădere de la începutul pandemiei. În zona euro, sondajele realizate în rândul managerilor de achiziții în septembrie au arătat că numărul de noi locuri de muncă a scăzut la un minim al ultimelor 18 luni, în contextul în care ocuparea forței de muncă în servicii nu mai crește. În Marea Britanie, numărul posturilor vacante a scăzut de la nivelurile record atinse anterior, iar sondajele sugerează că activitatea de angajare încetinește, în ciuda lipsei de personal.
Bancherii centrali auun act de echilibrare delicat. Unii economiști susțin că ritmul și amploarea înăspririi monetare riscă să lase milioane de oameni fără muncă, în special în SUA, unde Rezerva Federală a crescut costurile împrumuturilor cu 0,75 puncte procentuale la fiecare dintre ultimele trei reuniuni de politică.
Economia americană a creat 263.000 de posturi în septembrie, la jumătate față de ratele din 2021, însă peste nivelul de dinainte de pandemie. În același timp, șomajul a scăzut la nivelul minim de dinainte de pandemie dintr-un motiv nedorit – creșterea numărului de șomeri care au renunțat să-și mai caute un loc de muncă.
„În prezent, nu ne confruntăm cu un compromis între obiectivul nostru de ocupare a forței de muncă și obiectivul nostru de inflație, așa că politica monetară poate și trebuie să fie utilizată în mod agresiv pentru a reduce inflația”, a comentat Chris Waller, membru al board-ului Rezervei Federale din SUA.
Economiștii își revizuiesc în sus estimările privind șomajul din 2023. În SUA, rata anuală a șomajului pentru anul viitor este prognozată la 4,2%, în creștere față de 3,5% estimarea din februarie, potrivit Consensus Economics, o companie care realizează o medie a celor mai bune prognoze.
Prognoza pentru rata șomajului din Germania a fost majorată cu 0,6 puncte procentuale, la 5,5%. Rata mai mari sunt așteptate și în Canada sau Australia.
***
