Potrivit datelor rezultate din declaraţiile agenţilor economici privind locurile de muncă pentru care caută personal, în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) erau înregistrate, la data de 15 ianuarie 2014, doar 7.920 locuri de muncă vacante.
Este o ofertă a cărei acoperire integrală ar echivala cu ceva mai mult de 1,5% din perspectiva ratei oficiale a șomajului, situată potrivit metodologiei naționale la 5,65%. Respectiv cam un post la fiecare 65 de șomeri.
Topul locurilor de muncă vacante are în partea de sus județe cu un nivel ridicat de dezvoltare economică și care oricum aveau o rată a șomajului relativ redusă, respectiv Cluj, București și Prahova ( datele privind rata șomajului sunt cele valabile la finele anului 2013).
La polul opus, tocmai în județele cu nivel mai redus de dezvoltare și rate relativ ridicate ale șomajului se găsesc și cele mai puține oferte de locuri de muncă. Desigur, statistica oficială este afectată de amploarea pe care a luat-o munca ”la negru”, dar fenomenul se manifestă peste tot în țară. De aceea, corelația inversă a ofertei de muncă cu necesitățile impuse de o dorită tendință de apropiere a nivelului de trai în profil național nu poate trece neobservată. Ea ar reclama măsuri urgente și cu o puternică susținere financiară din partea statului pentru a opri majorarea decalajelor care se manifestă între diferitele zone din țară.
Cererea de ”meserii” : necalificații
De remarcat că la nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 732 locuri de muncă. Cele mai căutate calificări sunt cele de programator (72 de locuri), inginer mecanic (41 de locuri), agent de vânzări (21 de locuri) și analist (20 de locuri). Câte 14 oferte sunt pentru posturi de proiectant inginer mecanic și specialist in domeniul calitatii și câte 13 pentru inginer electronist în transporturi sau telecomunicații, analist cumpărari/consultant furnizori și controlor de calitate.
Pentru a completa imaginea de ansamblu a necesităților reale ale economiei menționăm că pe segmentul persoanelor cu studii medii, profesionale şi lucrătorilor necalificaţi sunt disponibile 7.188 locuri de muncă. Cele mai căutate meserii sunt după cum urmează:
Se poate observa că sectoarele deficitare în forță de muncă de calificare medie și redusă sunt industria confecțiilor textile, asamblarea industrială și segmentul comercial, reprezentat de mai multe ocupații.
În context, sporirea și diversificarea ofertei de noi locuri de muncă devine un obiectiv-cheie. Ea reclamă mutarea accentului politicilor de protecție sociala a șomerilor de la măsuri pasive la cele active ( de favorizare a recalificării și reintegrării în muncă) și promovarea de măsuri de apropiere a procesului de învățământ de cerințele firmelor, în special în rândul tinerilor.
Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă ar avea nu doar rolul de a îmbunătăți nivelul de trai în condiții de creștere economică dar și de a degreva sistemul de asigurări sociale. Trecerea de la cercul vicios al lipsei locurilor de muncă, ce induce taxare sporită pentru susținerea celor cu venituri mici, către cercul virtuos al creăriii de locuri de muncă ce se va traduce în reducerea poverii fiscale este esențială.
