sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 iunie, 2016

medicamente cercetareÎn anul 2014, vânzările de medicamente inovatoare ale producătorilor au fost de 1,55 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de PwC România pentru Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Studiul ,,Impactul industriei producătoare de medicamente inovatoare în România” are la bază datele furnizate în anul 2015 de 80% dintre companiile membre ARPIM.

În 2014, la o piață totală a medicamentelor din Românie de 3,5 miliarde de euro (care cuprinde generice, originale și fără prescripție), 60% reprezenta, ca valoare, segmentul inovativelor. Ca unități vândute, ele au însemnat 24% din totalul pieței din România.


Estimarea pentru 2015 este că medicamentele originale au scăzut la numai 56% din piața totală de 3,6 miliarde de euro:

ev piata med

Analiza mai arată că două treimi din piață din România este ocupată de medicamentele generice (ieftine) și de cele fără prescripție.

Potrivit Cegedim, companie de analiză și studii de piață specializată în industria farmaceutică, valoarea medicamentelor vândute în România anul trecut a scăzut cu aproape 4,7%, la 11,7 miliarde lei, faţă de anul 2014.


Vânzările de medicamente pe bază de rețetă (Rx) în farmacii s-au diminuat cu 10,5%, iar cele fără prescripție au crescut cu 14,9%, în 2015.

Studiul realizat pentru ARPIM arată că, din totalul cheltuielilor cu medicamente în România, la nivelul anului 2015, doar 45% au fost acoperite din fonduri publice.

Producătorii au acoperit 10% prin taxa clawback, iar diferența de 46% a fost suportată de pacienți prin coplată.

Taxa clawback a crescut de la 10,4% din cifra de afaceri a producătorilor în 2013 la 14,8% în 2014, pe fondul creșterii consumului de medicamente compensate și a bugetului neschimbat, stabilit la nivelul anului 2011, mai arată studiul PwC.

În 2015 taxa, clawback a ajuns și la 17,2% din cifra de afaceri a producătorilor, însemnând 244,1 milioane de euro.

Producătorii de medicamente originale, mai arată studiul, au investit anul trecut peste 77 de milioane de euro în anul 2014 în România, majoritatea în activități de cercetare şi dezvoltare în medicină şi în proiecte derulate în sprijinul pacienților şi al comunității medicale.

Din totalul sumei, 30 de milioane de euro au fost pentru studii clinice și 3,2 milioane pentru alte activități de Cercetare și Dezvoltare.

investitii cerectare ind med

Datele pe 2014 ale producătorilor de medicamente originale:

  • Contribuții directe şi indirecte în valoare de 911 milioane de euro
  • Contribuții directe în valoare de 313 milioane de euro în taxe şi impozite, dintre care Din cele 313 milioane, 240 milioane de euro reprezintă plata suprataxei clawback;
  • 30,8 milioane euro au fost alocați desfăşurării de studii clinice în arii terapeutice precum hematologie, oncologie, cardiologie, boli infecțioase sau neurologie
  • 37,5 milioane de euro au fost investiți în programe de prevenție şi de educație medicală destinate asociațiilor de pacienți şi comunității de profesionişti medicali din România. În anul 2014, companiile membre ARPIM au susținut 110 campanii de prevenție, testare, monitorizare care au fost în beneficiul a peste 200.000 pacienți.

producatori med org contributii buget

 

Studiul ARPIM vine la mai puțin de o lună după ce Consiliul Concurenței a arăta că industria de medicamente din România a cheltuit în același an care apare în studiul comandat de ARPIM, 2014, 362 de milioane de lei (peste 180 milioane de euro) pentru activități de promovare.

companie producătoare de medicamente inovative a alocat atunci bugetului de marketing aproximativ 9% din cifra de afaceri, iar o companie producătoare de medicamente generice, 5%.

Cum spune Consiliul Concurenței că sunt influențați medicii să recomande produsele unei anumite firme

Companiile din pharma își fac promovarea în rândul medicilor prin acțiuni de marketing, promovare şi publicitate care constau în organizarea de congrese ştiinţifice, întâlniri promoţionale, acordarea de materiale şi obiecte publicitare, și sponsorizări.

Cei mai vizaţi sunt medicii de familie/medicină generală, urmaţi de medicii cardiologi şi internişti.

De aceea, Consiliul Concurentei susţine limitarea cheltuielilor de marketing pentru anumite categorii de activităţi, respectiv o mai bună definire a cheltuielilor care pot fi înregistrate pentru fiecare tip de activitate de marketing sau promovare.

Autoritatea de concurenţă mai recomandă realizarea unei analize cu privire la posibilitatea reglementării unei sume maxime care poate fi alocată unui medic prescriptor, în decursul unui an.

Cheltuielile cu congresele și întâlnirile promoționale din țară și străintate reprezintă între 32 și 38% din totalul cheltuielilor pentru marketing promovare și publicitate ale producătorilor de inovative.

Sponsorizările însumează 8% (8 milioane de lei).

Cele mai numeroase plăți sunt făcute pe următoarele specializări:

  • Medici de familie (36% din medicii beneficiari)
  • Cardiologi (12%)
  • Specialiști de medicină internă (6%)

O analiză a declarațiilor producătorilor a arată că majoritatea banilor s-au dus pe sponsorizări acordate pentru ca medicii să participe la congrese și conferințe din țară și străinătate, la prezentări ale firmelor de medicamente și echipamente, sau să țină prelegeri.

De exemplu, reprezentanța unei firme japoneze, mai puțin cunoscută în România,Astellas Pharma SRL, a decontat în 2014 participarea a 49 de medici urologi din toată țara numai la un congres din Stockholm. A mai plătit aproximativ 2.000 de euro pentru fiecare persoană care s-a deplasat la astfel de acțiuni din Orlando, Chicago, Barcelona, Paris, Londra, Bruxelles, San Francisco, Munchen, Madrid, Amsterdam, Glasgow Atena, Lisabona.

Alt exemplu:

Astra Zeneca a avut, în 2014, 2.619 de chetuieli din categoria celor obligatorii de afișat.

Dintre ele, 2.500 au fost plăți pentru medici care au conferențiat la diferite evenimente ale firmei. La o medie de 1.700 de lei o “conferențiere”, firma a plătit un total de aproape 4,5 milioane de lei pentru astfel de activități.

Cât de profitabil este?

Mircea Cinteză, care a fost și ministru al Sănătății (în Cabinetul lui Călin Popescu Tăriceanu), a primit de la Astra Zeneca aproape 3.000 de lei pentru o conferențiere.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Tudor Ciuleanu, oncolog de la Cluj, a câștigat 3.720 de lei pe un discurs.

Hâncu Nicolae Dragoș, membru al Academiei de Științe Medicale din România, a conferențiat la 12 evenimente, pentru care a primit de la Astra Zeneca un total de aproape 31.000 de lei.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: