Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

de Marin Pana 10.10.2017

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în august 2017. Faţă de luna anterioară, livrările la extern s-au diminuat cu circa 300 de milioane euro şi s-au dus sub reperul de 5 miliarde euro. Importurile au coborât şi ele de puţin sub valoarea de 6 miliarde euro, dar diminuarea a fost semnificativ mai mică ( circa 230 de milioane euro).

Valoarea cumulată a minusului din schimburile comerciale cu exteriorul a avansat până la aproape 7,9 milioane euro, ceea ce înseamnă deja cam 4,3% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, şi se îndreaptă spre 12 miliarde euro la finele anului, adică aproximativ şase puncte procentuale şi jumătate raportat la rezultatul economiei interne.

Pe fondul majorării veniturilor populaţiei, cu depăşirea sistematică a nivelului de 1.000 de euro putere de cumpărare în echivalent la preţurile medii europene şi cu majorarea punctului de pensie la 1.000 de lei, exporturile au crescut cu 9,6% dar importurile s-au majorat şi mai mult, ritmul atins fiind de 12,2%.

Singura rază de lumină în acest peisaj dezolant al indicatorilor din comerţul exterior este avansul ceva mai mare al exporturilor faţă de importuri dacă se face trimitere la aceeaşi lună a anului precedent ( „scor” 10,7% – 9,3%). Cu toate acestea, trebuie subliniat că baza şubredă de raportare a dus, oarecum paradoxal, la o creştere a deficitului comercial ( de la 1.025 milioane euro la 1.060 milioane euro).

În traducere, nu doar că avem mari probleme cu deficitul din comerţul exterior dar, dată fiind situaţia cronicizată pe parcursul mai multor ani, s-ar impune un ritm de creştere nu doar CEVA mai mare pentru exporturi faţă de importuri ci MULT mai mare, ÎN FIECARE LUNĂ.

Asta pentru ca o eventuală diferenţa pozitivă de ritm (care nu doar că LIPSEŞTE pe perioada scursă de la începutul anului dar apare exact pe dos) să se traducă într-o diminuare a minusului stabilizat acum undeva pe la un milliard de euro lunar şi să se ducă treptat spre echilibrarea schimburilor comerciale.

În aceste condiţii, gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a păstrat la doar la 87,5% şi alunecă sistematic spre valorile consemnate în perioada de criză economică, deşi creşterea economică înregistrată ar fi trebuit să arate o evoluţie inversă. Poate că ar fi momentul să ne reamintim că România a intrat în criză în perioade de creştere masivă a consumului intern şi a ieşit sistematic din dificultăţi pe baza motorului constituit de exporturi.

Dezechibrul în dozarea turaţiei motoarelor de creştere a venit din supraturarea consumului intern, cu care motorul exporturilor nu a putut ţine pasul, în pofida cererii sporite din UE. Astfel, rezultatul net din comerţul exterior a avut o contribuţie negativă importantă la creşterea economică. Semn că ne-am satisfăcut cererea internă într-o măsură prea mare din exterior, odată virajul exuberant din politica de venituri, cu afectarea stabilităţii viitoare.

Situația la zi a evoluţiei comerțului exterior în intervalul ianuarie 2016 – august 2017 se prezintă după cum urmează:

Cum stăm pe destinaţii

Schimburile cu țările din UE au fost de circa 31 miliarde de euro la export și 37 miliarde euro la import (cu o pondere de aproape 76% din total atât la exporturi cât şi la importuri). Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de aproximativ 10 miliarde euro și importuri de 12 miliarde euro (ceva mai mult de 24% din total pe ambele fluxuri de mărfuri).

Ponderile existente în structura comerţului exterior al României s-au menţinut relativ constante, cam la trei sferturi pentru relaţiile cu statele membre UE şi un sfert pe segmentul non-UE.

Poziţionarea similară a deficitelor arată că suntem într-un deficit de competitivitate asemănător şi faţă de colegele din Uniune şi faţă de ţările din afara ei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.10.2017

Un raspuns

  1. Caliman Eugen consultrant ec.
    10.10.2017, 7:18 pm

    Adica, cca. 12 miliarde de Euro ANUAL?
    Acest “succes” trebuia reclamat la FMI – ca unul intradevar istoric, ca rezultat al CRESTERII ECONOMICE consumatoriste!Grecia va ajunge mic copil pe linga Romania la datoria externa, in citiva ani…

Lăsați un comentariu


Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult

Europa

Investiţiile BERD în România au scăzut cu 174 mil euro în ultimii doi ani

Adrian N Ionescu

România a coborât 3 locuri până pe poziția a 10 în topul celor mai mari plasamente ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), după… Mai mult

Stiri

Marcel Vela: Cartea electronică de identitate va fi şi card de sănătate

Vladimir Ionescu

Noile cărţi de identitate vor fi şi carduri de sănătate, a anunțat vineri ministrul de Interne, Marcel Vela. Un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile… Mai mult

Stiri

Vlad Voiculescu și-a lansat candidatura pentru București

Razvan Diaconu

Fost ministru al Sănătăţii din Guvernul Cioloş, Vlad Voiculescu și-a lansat vineri candidatura pentru Primăria Capitalei și proiectul ”Bucureşti, capitala oamenilor buni”. Prezent la eveniment,… Mai mult

Europa

Fost înalt oficial UE, suspectat de spionaj în favoarea Chinei – anchetă germano-belgiană

Iulian Soare

Vestea declanșării unei investigații asupra unui fost înalt oficial UE suspectat de spionaj în favoarea Chinei trimite unde de șoc în cercurile interconectate de lobbyiști,… Mai mult

Stiri

Proiect pentru reglementarea circulației trotinetelor electrice

Vladimir Ionescu

Ministerul de Interne a elaborat un proiect prin care circulația pe trotuar a trotinetelor electrice va fi interzisă și care stabilește vârsta minimă a conducătorului… Mai mult

Europa

Economia chineză a avut cea mai slabă creştere din ultimii 29 de ani, în 2019

Iulian Soare

A doua cea mai mare economie a lumii semnalează apropierea de vârful ciclului economic global, prin reducerea avansului produsul intern brut (PIB) de la 6,8%… Mai mult