Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în august 2017. Faţă de luna anterioară, livrările la extern s-au diminuat cu circa 300 de milioane euro şi s-au dus sub reperul de 5 miliarde euro. Importurile au coborât şi ele de puţin sub valoarea de 6 miliarde euro, dar diminuarea a fost semnificativ mai mică ( circa 230 de milioane euro).

Valoarea cumulată a minusului din schimburile comerciale cu exteriorul a avansat până la aproape 7,9 milioane euro, ceea ce înseamnă deja cam 4,3% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, şi se îndreaptă spre 12 miliarde euro la finele anului, adică aproximativ şase puncte procentuale şi jumătate raportat la rezultatul economiei interne.

Pe fondul majorării veniturilor populaţiei, cu depăşirea sistematică a nivelului de 1.000 de euro putere de cumpărare în echivalent la preţurile medii europene şi cu majorarea punctului de pensie la 1.000 de lei, exporturile au crescut cu 9,6% dar importurile s-au majorat şi mai mult, ritmul atins fiind de 12,2%.

Singura rază de lumină în acest peisaj dezolant al indicatorilor din comerţul exterior este avansul ceva mai mare al exporturilor faţă de importuri dacă se face trimitere la aceeaşi lună a anului precedent ( „scor” 10,7% – 9,3%). Cu toate acestea, trebuie subliniat că baza şubredă de raportare a dus, oarecum paradoxal, la o creştere a deficitului comercial ( de la 1.025 milioane euro la 1.060 milioane euro).

În traducere, nu doar că avem mari probleme cu deficitul din comerţul exterior dar, dată fiind situaţia cronicizată pe parcursul mai multor ani, s-ar impune un ritm de creştere nu doar CEVA mai mare pentru exporturi faţă de importuri ci MULT mai mare, ÎN FIECARE LUNĂ.

Asta pentru ca o eventuală diferenţa pozitivă de ritm (care nu doar că LIPSEŞTE pe perioada scursă de la începutul anului dar apare exact pe dos) să se traducă într-o diminuare a minusului stabilizat acum undeva pe la un milliard de euro lunar şi să se ducă treptat spre echilibrarea schimburilor comerciale.

În aceste condiţii, gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a păstrat la doar la 87,5% şi alunecă sistematic spre valorile consemnate în perioada de criză economică, deşi creşterea economică înregistrată ar fi trebuit să arate o evoluţie inversă. Poate că ar fi momentul să ne reamintim că România a intrat în criză în perioade de creştere masivă a consumului intern şi a ieşit sistematic din dificultăţi pe baza motorului constituit de exporturi.

Dezechibrul în dozarea turaţiei motoarelor de creştere a venit din supraturarea consumului intern, cu care motorul exporturilor nu a putut ţine pasul, în pofida cererii sporite din UE. Astfel, rezultatul net din comerţul exterior a avut o contribuţie negativă importantă la creşterea economică. Semn că ne-am satisfăcut cererea internă într-o măsură prea mare din exterior, odată virajul exuberant din politica de venituri, cu afectarea stabilităţii viitoare.

Situația la zi a evoluţiei comerțului exterior în intervalul ianuarie 2016 – august 2017 se prezintă după cum urmează:

Cum stăm pe destinaţii

Schimburile cu țările din UE au fost de circa 31 miliarde de euro la export și 37 miliarde euro la import (cu o pondere de aproape 76% din total atât la exporturi cât şi la importuri). Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de aproximativ 10 miliarde euro și importuri de 12 miliarde euro (ceva mai mult de 24% din total pe ambele fluxuri de mărfuri).

Ponderile existente în structura comerţului exterior al României s-au menţinut relativ constante, cam la trei sferturi pentru relaţiile cu statele membre UE şi un sfert pe segmentul non-UE.

Poziţionarea similară a deficitelor arată că suntem într-un deficit de competitivitate asemănător şi faţă de colegele din Uniune şi faţă de ţările din afara ei.