fbpx

Chestiunea

Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult

12.01.2021

Europa

McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult

12.01.2021

La obiect

România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult

12.01.2021

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

Perspectiva mediului de afaceri asupra programelor de guvernare prezentate de partidele parlamentare

de Vladimir Ionescu , 4.12.2020

Confederației Patronală Concordia a trecut în revistă programele de guvernare ale principalelor partide din România, evaluarea vizând măsurile ce vizează economia, în general, și piața muncii, în particular, ”subiecte care reprezintă bazele unei Românii moderne și sănătoase”.

Concordia salută faptul că dezvoltarea economică ocupă un loc central în toate programele de guvernare. Pe de altă parte, mediul de afaceri se arată deranjat de faptul că niciunul dintre programe nu vorbește despre dialogul social și despre Consiliul Economic și Social (CES).

”Faptul că CES este absent din toate programele de guvernare vorbește, pe de o parte, despre aparenta irelevanță a unei instituții al cărei rol ar trebui să fie prezența, la aceeași masă, a sindicatelor, patronatelor și societății civile pentru ași exprima opiniile (prin avize) asupra legislației propuse de către Parlament sau de către Guvern”, susține reprezentanții Concordia.

Redăm în continuare observațiile Confederației Concordia, care reunește companii din 13 sectoare economice.

Aspecte apreciate în programul de guvernare al PSD

  • Apreciem atenția către granturi oferite IMM-urilor și companiilor deși, aici, am simți nevoia unor criterii mai clare de evaluare. Împrumuturile pentru companii strategice pot fi „cheie” de dezvoltare atâta vreme cât nu sunt irosite pentru menținerea în viață a unor companii depășite de progresul tehnologic și inovare. Ar fi cu adevărat interesant dacă ar putea primi împrumuturi companii din zona de tehnologie care au potențial de „unicorni”. Binevenită este și schema propusă pentru retehnologizarea companiilor locale și pentru sprijinirea transferului de tehnologie de la companiile străine.
  • Digitalizarea sistemelor publice ca măsură de scădere a cheltuielilor este într-adevăr ceva ce nu mai poate aștepta și ne bucurăm să găsim această măsură în programele tuturor partidelor politice pentru că, din multe puncte de vedere, toate sunt responsabile pentru acest proces întârziat nepermis de mult în România.
  • În zona pieței muncii, susținem majorarea stimulentului pentru reinserție în muncă ca și voucherele pentru reconversie profesională. În privința reconversiei, s-ar putea dovedi problematic faptul că majoritatea cursurilor sunt neacreditate pentru că partidele au ignorat de-a lungul timpului și reforma comitetelor sectoriale care sunt responsabile de standardele profesionale. Apreciem ca fiind binevenite programele pentru stimularea angajării șomerilor ca și programul „A doua șansă”, mai ales în contextul efectelor crizei COVID-19. Programul vorbește despre adaptarea legislației privind dialogul social la noile realități provocate de pandemie, ceea ce poate fi benefic. Ca orice legislație și aceasta are nevoie de modernizare. În același timp, PSD a susținut în actualul Parlament multe modificări ale Legii Dialogului Social care sunt anacronice și ne duc înapoi, nu înainte. Nu în ultimul rând susținem un învățământ profesional şi tehnic adaptat cerinţelor de pe piaţa muncii, discutat cu partenerii de dialog social.
  • Ne-am bucura să vedem că, de acum înainte, așa cum propune PSD, se va introduce obligativitatea atât pentru Consiliul Legislativ, cât și pentru inițiator/legiuitor ca, în cadrul procesului de avizare/legiferare, să identifice, să indice și să propună măsuri legislative în actele normative care necesită corelare legislativă cu proiectul supus aprobării, cu consultarea partenerilor sociali și a părților implicate.

Aspecte la care mai trebuie lucrat din programul PSD

  • Programul “Investim în locuințe de serviciu“ – pornește de la premisa că lipsa mobilității interne este generată de problema locuințelor. În primul rând, lipsește infrastructura pentru un timp rezonabil de deplasare. Apoi, măsura ar presupune subvenționarea într-un sector care este în plină expansiune (nu s-a oprit nici in perioada pandemiei) și care ar putea vedea modificări sistemice post pandemie (ex. Generalizarea telemuncii și transformarea unora dintre clădirile de birouri în exces în blocuri de locuințe).
  • Bonusul de performanță în sectorul public, pentru șomerii angajați, nu poate funcționa în absența reformei AJOFM în sensul personalizării serviciilor acordate.
  • Program Start-up pentru studenți (pag 31) – studiile arată ca au șanse mai mari de supraviețuire start-up-urile unor persoane cu experiență, astfel ca granturile ar trebui alocate preponderent către aceștia. Subzistă prea mult acest mit al studentului care fondează o companie de succes global. În schimb, pentru a căpăta experiență și dobândi spirit antreprenorial, fondurile ar fi mai eficient investite în alte tipuri de programe pentru studenți – competiții de idei cu premii, proiecte mixte în companii, programe de mentorat și practică, laboratoare de dezvoltare de servicii și produse în universități, etc.
  • În privința majorării anuale a salariului minim, am prefera să vedem mai multă greutate dată partenerilor sociali în a agrea aceste creșteri, ținând cont de toată complexitatea economiei, și mai puțin ca acesta să fie stabilit prin decizie politică, mai ales una asumată cu atât de mult timp în avans de momentul implementării și care nu ține cont de ceea ce s-ar putea întâmpla în economie. La ultima rundă de alegeri, nimeni nu a putut să prevadă pandemia de astăzi.
  • Fără să enumerăm aici toate măsurile, programul PSD prevede o serie de creșteri ale salariilor, pensiilor, salariilor minime și a altor tipuri de venituri în aceeași filozofie de acum patru ani pe care publicul a ajuns să o cunoască drept ”wage-led growth”. Obiectivul creșterii veniturilor și pensiilor este împărtășit de orice persoană și companie rezonabilă, dar acest model de creștere forțată și-a atins deja limitele și a creat distorsiuni importante atât în economie, cât și în finanțele publice. Suntem de acord că veniturile și pensiile trebuie să crească, dar la baza acestei creșteri trebuie să stea un model de creștere bazată pe investiții, publice și private, care să sporească potențialul economiei românești.
  • Introducerea impozitului diferențiat sau progresiv pe venit este prematură în lipsa modernizării administrației fiscale din România, dar și a unei regândiri mai profunde a sistemului fiscal care în clipa de față este grefat de foarte multe excepții. Impozitul preferențial presupune atât un ANAF digitalizat cât și o legislație fiscală clară astfel încât impozitele să fie calculate strict în raport cu dimensiunea venitului, nu și modul în care este realizat (salariu, profit, micro, PFA etc). În rest, o eventuală impozitare progresivă începând cu niveluri de venit relativ reduse, nu va face decât sa descurajeze nivelul plății angajaților si dorința acestora de a munci mai bine pentru a câștiga mai mult, in condițiile in care taxarea forței de muncă în România e deja foarte ridicată.
  • Modificările la Codul Muncii propuse de PSD pornesc de la premisa încălcării drepturilor angajaților de către companii. Nu negăm că este posibil să fie astfel de cazuri, dar nu considerăm că este un fenomen generalizat. Mai mult, este de datoria autorităților de monitorizare să se asigure că acest lucru nu se întâmplă. O legislație din ce în ce mai complicată va descuraja angajatorii, mai ales pe cei mici, care nu au capacitatea să gestioneze și să aplice un cadru legislativ complex.

Aspecte apreciate în programul PNL

  • Angajamentul PNL de a duce o politică fiscală anti-ciclică. Statul trebuie să economisească bani și să reducă deficitele în anii buni de creștere economică și să cheltuie mai mult în anii de criză și recesiune. Este o direcție corectă dezvoltarea în continuare a pieței locale de capital astfel încât să contribuie mai mult la finanțarea economiei.
  • Atenția acordată procesului de digitalizare în toate domeniile de activitate. Este un pas important către debirocratizare, eficientizarea relației stat-mediul de afaceri și facilitarea accesării serviciilor publice. Anul 2020, marcat de pandemia de COVID-19, a evidențiat necesitatea crescută a digitalizării în domeniul public, iar măsurile luate în această direcție vor crește reziliența României în fața unor potențiale crize viitoare. Ne bucurăm să vedem că procesul de digitalizare este strâns legat și de măsuri legate de dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților din administrația publică.
  • Sprijinul acordat sectorului privat și accesul la finanțări, în special pentru sectoarele afectate în mod semnificativ de pandemia de COVID-19 (HORECA, turism, industria cinematografică, etc.) este binevenit. Efectele crizei economice generate de pandemie se vor resimți pe termen lung, iar mediul de afaceri are nevoie de acest sprijin venit de la stat pentru a se putea recupera și reveni la nivelul pre-pandemic într-un timp cât mai scurt.
  • Apreciem și intenția de a continua măsurile de sprijin a angajaților și angajatorilor în perioada post-pandemie, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene sau a altor mecanisme (de ex. Programul SURE – 4 mld. EUR), lansarea de noi programe pentru mediul de afaceri, digitalizare, inovare și turism (10 mld. EUR pentru perioada 2021-2027) și implementarea programului de granturi pentru repornire în cele mai afectate industrii (1.5 mld. EURO – apel deschis în 2020).
  • În zona de muncă, considerăm oportune și binevenite măsurile de sprijin pentru formarea continuă a angajaților. Procesele de tranziție către o economie verde și digitalizare vor necesita creșterea și dezvoltarea de noi competențe în rândul angajaților pentru a răspunde cerințelor de pe piața muncii. Totodată, referitor la sfera pieței muncii, apreciem și măsurile de eficientizare a politicii de ocupare și de stimulare a muncii pentru a oferi servicii competitive atât angajatorilor, cât și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, adaptate inclusiv nevoilor persoanelor cu dizabilități și solicitărilor venite de la românii din diaspora. Sprijinim digitalizarea relațiilor de muncă și intenția PNL de a crește capacitatea instituțională a partenerilor sociali.
  • Este oportună abordarea personalizată și integrată în funcție de profilul beneficiarului care va primi asistență individuală specializată pentru toate serviciile și beneficii sociale, dar și consiliere și mediere pentru piața muncii sau pentru pensionare; de asemenea, susținem creșterea oportunităților de ocupare precum și descurajarea dependenței persoanelor apte de muncă de ajutoare sociale și sistarea acestora pentru cine refuză ofertele de muncă;
  • Sunt binevenite măsurile destinate IMM-urilor pentru că vin să sprijine dezvoltarea și internaționalizarea economiei locale, mai ales împreună cu măsurile de echilibrare a balanței comerciale și promovare a exporturilor.
  • Apreciem susținerea acordată exploatărilor offshore, cu precădere intenția de a modifica și completa Legea offshore nr. 256/2018 în vederea creșterii competitivității antreprenorilor economici din România, dorindu-ne să vedem un dialog între operatori și autorități, în vederea găsirii unor soluții echilibrate în acest sens.

Aspecte la care mai trebuie lucrat din programul PNL

  • În ceea ce privește alocările de fonduri europene din Mecanismul de Redresare și Reziliență, deși prioritățile sunt bine alese, considerăm insuficiente sumele alocate pentru transformarea digitală și pentru economia circulară. Comisia Europeană a recomandat țărilor membre să aloce 20% din fondurile disponibile pentru transformare digitală. În privința economiei circulare, susținem o alocare mai mare deoarece este o zonă în care România nu a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani și nici nu și-a asumat programe naționale.
  • În privința programelor de internaționalizare, de promovare a exporturilor sau a turismului, lipsește un liant important și anume o strategie realistă și așezată de imagine a României. Nu ne referim doar la campanii superficiale de branding, ci la un demers mai sofisticat de îmbunătățire a imaginii României. Dincolo de turism, imaginea României în lume este importantă pentru exportatori, dar și pentru cei care doresc să recruteze forță de muncă foarte calificată care va fi tot mai necesară ca România să urce în lanțurile globale de valoare.
  • În ceea ce privește digitalizarea relațiilor de muncă prin utilizarea semnăturii electronice atragem atenția că este necesară o flexibilitate sporită întrucât limitarea exclusiv la semnătura electronică calificată în sfera relațiilor de muncă este contraproductivă, scumpă, ineficientă și vine în contradicție cu legislația europeană și cu viziunea europeană de accelerare a digitalizării. Mai mult, considerăm că măsurile propuse ar trebui să vizeze toate serviciile tip e-guvernare pentru asigurarea funcționării optime a aparatului administrativ (local și central), pentru că acestea sunt indispensabile pentru implementarea altor măsuri propuse in PNRR (e.g. digitalizarea IMM-urilor, orașe inteligente, reziliența în caz de criză, mecanisme de finanțare etc.)
  • În zona de energie, ca prioritate în privința infrastructurii de gaze naturale, considerăm oportună și importantă propunerea de a găsi soluții în vederea asigurării continuității alimentării cu gaze naturale către sistemele de distribuție existente și susținerii sistemelor inteligente de distribuție a gazelor naturale, prin măsuri adecvate, în situația depletării zăcămintelor/încetării/renunțării la concesiunea petrolieră, ori a suspendării activității sondei petroliere, existând comunități care sunt puse în pericolul deconectării în cazul neasumării responsabilității din partea autorităților;

Aspecte apreciate din programul USR PLUS

  • Accentul pus de program pe transparentizarea tuturor informațiilor relevante privind instituțiile statului, fie că e vorba de contracte, cheltuieli sau alte tipuri de informații. În acest sens, credem că este binevenită intenția USR PLUS de reorganizare a agențiilor și instituțiilor statului român. Această reorganizare trebuie făcută în paralel cu procesul de transformare digitală a administrației publice, de asemenea o măsură importantă propusă în program. În privința digitalizării administrației publice, am apreciat introducerea semnătură electronice (interpretăm că este vorba de semnătura avansată), aplicarea regulii „circulă hârtiile și nu oamenii”, declarații fiscale făcute 100% online, cartea electronică de identitate interconectată cu cardul de sănătate, interconectarea bazelor de date publice, crearea de one-stop-shop-uri virtuale, simplificarea accesului, dezvoltarea serviciilor publice digitale și interconectarea instituțiilor statului astfel încât statul să funcționeze ca o singura instituție.
  • Salutăm, de asemenea, orientarea programului USR PLUS către politici de mediu sustenabile.
  • Un principiu pe care mediul de afaceri îl cere demult și pe care îl regăsim în programul USR PLUS este reducerea incertitudinii fiscale prin modificarea Codului de procedură fiscală astfel încât atunci când o normă fiscală este vagă, ambiguă sau neclară, aceasta va fi interpretată în favoarea contribuabilului.
  • Apreciem intenția de flexibilizare a legislației muncii și a contractelor de muncă pentru adaptarea la o piață a muncii fluidă și dinamică și clarificarea prevederilor cu privire la telemuncă, munca la domiciliu și a muncii cu program inegal.
  • În privința fondurilor nerambursabile, suntem de acord cu implementarea în parteneriat cu sistemul bancar și a consultanților privați a unui mecanism semi-automatizat de evaluare rapidă a bancabilității și a punctajului preliminar pentru proiectele depuse în cadrul apelurilor lansate (cu finanțare din fonduri europene nerambursabile sau naționale), pentru simplificarea și accelerarea procesului de evaluare tehnico-financiară.
  • Este interesantă propunerea de creare a unei interfețe unice („onestopshop”) pentru antreprenori în care să prezentăm toate oportunitățile de finanțare existente (naționale și europene) cu un sistem de inteligență artificială / RPA care să permită identificarea cu ușurință a surselor de finanțare posibile și oportune în funcție de situația particulară a fiecărui antreprenor

Aspecte la care mai trebuie lucrat din programul USR PLUS

  • Eliminarea impozitării pentru salariul minim – în această speță, problema nu este analiza conform căreia România are una dintre cele mai mari poveri fiscale pe salariile minime din Uniunea Europeană, ci modul în care o astfel de măsură este gândită și implementată precum și momentul. Deficitul în România a crescut semnificativ în ultimii ani și după cheltuielile generate de pandemie acesta a ajuns, probabil, în punctul de sus al capacității țării de al finanța la costuri rezonabile. România va traversa probabil o perioadă de consolidare fiscală și nu este foarte clar cum va reuși în același timp să-și permită o astfel de măsură. Credem de asemenea că este necesară reflecție suplimentară în privința persoanelor care vor beneficia de această măsură. Deși înțelegem caracterul nediscriminatoriu propus de USRPLUS, ne întrebăm dacă nu cumva trebuie găsită o cale, în colaborare cu partenerii sociali, prin care doar cei care sunt remunerați la nivelul salariului minim să beneficieze de această scutire.

Aspecte apreciate din propunerile PMP, Pro România, UDMR

  • Susținem că trebuie să existe o mai bună coerență a politicilor publice, astfel încât măsurile luate în domeniul educației, precum și formarea tinerilor să fie în concordanță cu nevoile economiei și cerințele pieței muncii. O mai bună corelare ar avea efecte inclusiv în ceea ce privește reducerea numărului șomerilor. În situația dată, este binevenită măsura propusă de PMP prin care recalificarea acestora trebuie gândită și în funcție de cerințele pieței iar învătământul profesional trebuie refăcut. Un sistem educațional modern și adaptat cerințelor societății actuale, precum și dezvoltarea de competențe profesionale, în parteneriat cu angajatorii reprezintă o propunere interesantă pe care o regăsim și în Programul Pro România, și pe care o considerăm o premisă ce conduce la o mai bună profesionalizare a forței de muncă.
  • Consultarea cu mediul de afaceri, unul din pilonii de bază ai economiei, crearea unui mediu atractiv pentru acesta, precum și luarea de măsuri care să sprijine depășirea crizei actuale sunt idei regăsite deopotrivă în toate programele de guvernare analizate. Totuși, măsurile propuse trebuie gândite și implementate într-un mod strategic, coerent, având la bază studii de impact și ne bucurăm să găsim acest subiect în propunerea Pro România. Reducerea fiscalității și supraimpozitarea muncii, așa cum regăsim în programul PMP este o măsură bună.
  • Reducerea birocrației, o digitalizare cât mai extinsă a serviciilor, o simplificare a procedurilor ce ar reduce povara administrativă asupra mediului de afaceri, sunt măsuri regăsite în toate programele. Apreciem și sprijinul pentru companii, oferit sub forma subvențiilor de stat.

Aspecte la care mai trebuie lucrat din propunerile PMP, Pro România, UDMR

  • Trebuie să fim extrem de precauți cu măsurile de protecție și revigorare economică ce vor fi luate. Un venit Minim de Criză nu este o soluție sustenabilă (propunerea Pro România) pentru că, deși la prima vedere pare că acesta ar susține nevoile celor mai vulnerabili, în realitate pune o mare greutate pe umerii statului și, implicit, ai populației.
  • Prorogarea pentru 2022 a ratelor aferente finanțărilor la bănci și IFN-uri și prelungirea maturității cu perioada de grație (Pro Romania) poate fi o măsură periculoasă întrucât nu avem încă o predictibilitate pentru anul 2021 pentru o decizie luată pe un orizont atât de lung.
  • Pentru ca mediul de afaceri din România să își poată reveni, îndeosebi în contextul instabilității economice actuale, considerăm că asigurarea unor mecanisme de piață liberă este extrem de importantă. De aceea, nu putem susține propunerea PMP de a promova o lege privind redevențele care să oblige companiile să furnizeze gazul natural la un preţ preferențial consumatorilor casnici sau industriali din România. O astfel de măsură ar denatura piața de gaze naturale, recent liberalizată și în curs de stabilizare, și contravine legislației europene pe care ne-am asumat-o în calitate de stat membru.

Confederația Patronală Concordia este o confederație reprezentativă la nivel național care aduce împreună 13 sectoare ale economiei românești, de la marile sectoare de energie, retail, banking și automotive la sectorul de transport sau hoteluri, industria de IT și sectoare mai mici, dar la fel de importante pentru economia națională, cum sunt producătorii de filme sau organizatorii de evenimente.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.12.2020

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen
    4.12.2020, 9:40 pm

    Programele economice ale partidelor politice sint exceptionale, dar… le lipseste cu desavirsire, totul din ceeace s-ar putea numi PROGRAM ECONOMIC OPERATIONAL!
    1.SPRIJINIRE, sprijiniritate, sprijinism SI IARASI sprijoane pentru SECTORUL PRIVAT SI …NIMIC ALTCEVA.
    In rest, vechea cintare cu salariile, anti-birocratie, digitalizare, etc. de parca ele ar reindustrializa Romania!
    2. Pentru ca mediul de afaceri sa-si poata reveni, asigurarea unor mecanism de piata libera sint extrem de importante – spune C.P. Concordia.
    Problema Concordiei este ca PNL, PSD &Co traiesc intr-o realitate paralela cu economia si procesele economice de dezvoltare economica-industriala si agrara si nu pot oferi asa ceva.
    Cu ce sa se faca piata libera sau un nou BRAND de tara, cu competitivitatea economica nationala 74, sub-africana?
    Un astfel de BRAND, de alungare si mai crunta a investitorilor industriali, poate fi facut cu “Raportul INACO din 2019 privind esecul general al Programului COMPETITIVITATII economice nationale – 2016 – 2020”!
    Si toata aceasta maculatura pretins economica, cind Romania dupa integrare plinge dupa un PROIECT DE TARA cu obiectivul reindustrializarii, care sa vindece economia de “politica bugetara anticiclica”, de masuri teoretice sau SUROGATE economice si de “a ne face ca am construit programe electorale sau de guvernare” cind ele n-au caracter operational – fiind strategii de directie generala.Fara o busola a dezvoltarii ca – proiectul de tara – PARTIDELE REINCALZESC la fiecare 4 ani propria ciorba economica, iar C.Patronala Concordia INVIRTE si analizeaza pretentios grauntii de NISIP ai acestei impotente programatice economice!
    3.Lipsita de un nucleu propriu de cercetare economica in domeniul dezvoltarii industriale si generale, C.P. Concordia nu are capabilitatea stiintifica si aplicata de a construi si propune, apoi impune un proiect de POLITICA INDUSTRIALA si a SERVICIILOR INDUSTRIALE, ca baza a unui decolaj economic si industrial major, in litera si spiritul recomandarii lucrarii academice “Reindustrializarea Romaniei – Politici si strategii” din 2010!
    Fara aceasta capacitate, ce competenta analitica si evaluatorie poate avea C.P. Concordia?
    Ignorarea recomandarilor lucrarii citate a dus la Criza urmatoare, cea actuala.
    Aceastei incapacitati constructiva programatica a reprezentatei clasei bogate si antreprnoriale i se datoreaza stagnarea industriala a tarii si criza actuala generala care exista si fara Pandemie, care doar a adincit-o pina in punctul in care Romania nu mai poate iesi din starea de economie esuata, aflata la limita de catastrofa economica nationala, FARA AJUTORUL ue!
    Daca C.P.Concordia nu construieste, nu solicita public si nu propune un proiect de tara pentru reindustrializare, FUNCTIONEAZA PE “INVERS”, PE “vice-versa” in ce privesc pretentiile si interesele sale.
    In privinta economiei nu-i nimic de asteptat de la nimeni, iar clasa bogata si antreprenoriala trebuie sa-si faureasca propriile proiecte de dezvoltare economica ca factor fundamental pentru a iesi de sub papucul unei clase politice lipsite de capacitatea de a administra dezvoltarea economica.
    Ceeace stie ea, este administrarea birocratica, bugetara care a dus la sapa de lemn nu numai tara si populatia, ci si antreprenoriatul roman!

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Siegfried Mureşan: Bugetul de stat va primi 4 miliarde euro, prefinanțare proiecte în Planul de reziliență

Redacţia

România ar putea avea în decursul lunii aprilie acordul Comisiei Europene pe Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit de autoritățile de la București în… Mai mult

Stiri

Suntem pregătiți să accelerăm și etapa a III-a de vaccinare, dacă vom avea dozele necesare – premierul Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că România are asigurat un stoc sigur de 2,4 milioane de doze vaccin până la sfârșitul lunii martie, ceea… Mai mult

Stiri

România și ridicarea MCV: Memorandum pentru calendarul adoptării măsurilor necesare

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat miercuri un calendar pentru bifarea măsurilor necesare ridicării Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV), a anunțat vicepremierul Dan Barna. Memorandul prevede sfârșitul… Mai mult

Stiri

ANRE: Se va aplica tariful cel mai mic de electricitate pentru consumatorii care n-au ales o ofertă concurențială

Adrian N Ionescu

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunțat, miercuri, că a aprobat varianta aplicării tarifului celui mai mic al furnizorului de electricitate, pentru consumatorii… Mai mult

Stiri

VIDEO Daniel Anghel: SAF-T va eficientiza inspecțiile fiscale

Redacţia

Introducerea SAF-T (fișierul standard de raportare pentru taxe) ar putea genera o creştere consistentă a veniturilor colectate de ANAF la buget şi la reducerea GAP-ului… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Călugăreanu: Se modifică structura organizatorică a ANAF și a Ministerului Finanțelor

Redacţia

Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, declară că instituția pe care o conduce are anul acesta 3 direcții majore de acțiune: continuarea parteneriatului cu contribuabilii, soluții digitale… Mai mult

Stiri

VIDEO Ionuț Dumitru: Povara dobânzilor la datoria publică începe să apese

Redacţia

”Știm cu toții că avem o problemă bugetară foarte serioasă: avem un deficit bugetar care a crescut foarte mult în ultimii ani. Din păcate, rădăcinile… Mai mult