Cel mai valoros activ al statului român, compania strategică Hidroelectrica a depus pe data de 15 iunie o cerere la Tribunalul Bucureşti, prin care solicită intrarea în insolvenţă. Instanţa va lua în discuţie cererea miercuri, 20 iunie.
Cererea de insolvenţă vine la capatul unui lung şir de încercări ale autorităţilor de-a rezilia sau de-a renegocia contractele preferenţiale – aşa numitele contracte directe – pe care societatea le-a semnat pe lângă piaţa de energie, cu aşa numiţii “băieţi deştepţi”.
Ce spune Ministerul Economiei
Într-un comunicat dat publicităţii, Ministerul Economiei transmite că decizia de a cere insolvenţa aparţine Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica, iar ministerul nu se amestecă în această situaţie. Cu toate acestea, Ministerul face parte din grupul interministerial care, la cererea premierului Victor Ponta, a fost înfiinţat pe 8 iunie să evalueze situaţia companiei.
Potrivit comunicatului, Ministerul evită, astfel, posibilitatea de-a influenţa instantele de judecată care vor decide asupra cererii de insolvenţă.
Cifrele Hidroelectrica
Hidroelectrica a avutîn anul 2011 o cifră de afaceri de circa 3,020 miliarde de lei, în cădere, pe fondul secetei care a impus şi invocarea de către companie a situaţiei de forţă majoră, faţă de anul 2010, când a avut o cifră de afaceri cu aproximativ 260 de milioane de lei mai mare (aproximativ 3,275 miliarde lei). Din cei 3,02 miliarde obţinute în 2011, circa 1,5 miliarde lei au provenit din contractele derulate preferenţial pe lângă preţul de piaţă.
Corespunzător, a scăzut şi profitul în 2011, la doar 6,4 milioane de lei (aproximativ 1,5 milioane de euro), faţă de 292 de milioane de lei (aproximativ 55 de milioane de euro) cât obţinuse în 2010.
Pe de altă parte, Hidroelectrica avea, la finene lui 2011 datorii de circa 4, 15 miliarde de lei, din care 2,6 miliarde cu scadenţă sub un an.
Potrivit estimărilor făcute de FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, contractele directe ale Hidroelectrica sub preţul pieţei îi produc acesteia daune cuprinse între 200 şi 250 de milioane de euro anual.
Tăcere totală, decidenţii şi apropiaţii situaţiei „Nu ştiu nimic, au aflat in presă depre cererea de insolvenţă”
În Ministerul Economiei, în guvern și în jurul premierului Victor Ponta părea luni că nimeni nu știa nimic despre problema Hidroelectricii.
Președintele Autorității Naționale pentru Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileț, recent numit de premierul Ponta în funcție, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că a aflat din presă despre cererea Hidroelectrica de insolvență.
”La noi nu a ajuns nimic, așa că nu pot să comentez. Ce am văzut am văzut și eu în ziare. În mod normal, în insolvență nu se închide societatea, se fac procedurile de etapizare, eșalonări ale eventualelor datorii”, ne-a spus Havrileț.
Nici ministrul Administrației și Internelor, Ioan Rus, membru al recent-înființatului Comitet interministerial privind situația economică a Hidroelectrica, nu știa nimic luni despre cererea de insolvență a companiei.
”Nu știu nimic. Acestea sunt deciziile lor, nu sunt ale Guvernului. Noi o să ne uităm dacă acolo s-a furat ceva. Celelalte proceduri aparțin proprietarilor, creditorilor”, ne-a declarat Rus.
Acționarul majoritar al Hidorelectrica, Ministerul Economiei, a susținut, luni, că decizia de a cere insolvența aparține doar Consiliului de Administrație al companiei, dominat, însă, de reprezentanții ministerului.
„Hotărârea privind cererea de intrare în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al societăţii SC Hidroelectrica SA, iar MECMA, în calitate de acţionar, nu interferează în niciun fel în procedurile judiciare în care sunt implicate societăşile comerciale cu capital de stat pentru a nu influenţa în niciun mod instanţele de judecată”, a transmis MECMA, într-un comunicat de presă.
Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica este format din cinci membri, în frunte cu preşedintele CA, Remus Vulpescu, care este actualul şef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), instituţia din cadrul Ministerului Economiei care gestionează companiile de stat din sectorul energetic.
Contactat de Ziarul Financiar, Remus Vulpescu spune că el nu ştie nimic despre această cerere.
În Consiliul de Administraţie al companiei MECMA mai are încă 3 membri: Ionică Raicu, Andrei Todea şi Iulian Butnaru.
Al cincilea membru al CA al Hidroelectrica este Oana Truţă, reprezentanta Fondului Proprietatea.
Nici oameni din jurul premierului Victor Ponta nu au știut despre inițiativa CA al Hidroelectrica.
Consilierul onorific al premierului, economistul Daniel Dăianu, a declarat că este greu de justificat o cerere de insolvență privind o companie de talia Hidrelectricii.
„Este greu de justificat o asemenea cerere. Măsura se iau când o companie are mari pobleme de solvabilitate, o situație financiară precară. Hidroelectrica este una dintre cele mai profitabile companii, și ar putea fi și mai profitabilă decât până acum. Nu are cum, în opinia mea, să intre în insolvență. Nu am la momentul acesta o explicație plauzibilă”, a precizat Dăianu, potrivit NewsIn, citată de realitatea.net.
El a respins ipoteza potrivit căreia Hidroelectrica ar încerca astfel să scape de contractele directe și păguboase cu ”băieții deștepți” din energie.
„Asta ar însemna că orice firmă care are o nemulțumire legată de un contract îl poate dezavua printr-o intrare în insolvență sau o reorganizare. Din punctul meu de vedere, este ceva de domeniul fantasmagoriei, nu se poate recurge la așa ceva. Este necesar ca Hidorelectrica să persiste în a căuta o rezolvare legată de contractele cu băieții deștepți. În plus trebuie luat în considerare faptul că o mare parte dintre aceștia au acceptat renegocierile”, a mai spus consilierul premierului Ponta.
Contractele preferenţiale şi ancheta Comisiei Europene
Rezilierea acestor contracte sau alinirea lor la condiţiile din piaţă au făcut obiectul multor presiuni din partea troicii FMI-BM-CE, reprezentanţii acetsor instituţii insistând, în ultimii 3 ani, pe faptul că statul român pierde până la 250 de milioane de euro anual din aceste contracte.
“Comisia Europeană a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica, producătorul român de hidroenergie controlat de stat, a achiziţionat sau a vândut energie electrică la tarife preferenţiale mai multor comercianţi de energie electrică, clienţi industriali şi producători de energie, cu scopul de a favoriza beneficiarii prin reducerea costurilor lor de funcţionare, prin creşterea veniturilor acestora sau printr-o combinaţie a celor două elemente, astfel încălcând normele UE în materie de ajutoare de stat. (…) Există indicii potrivit cărora statul ar fi influenţat deciziile de a încheia aceste contracte în condiţiile date“, anunţa Comisia Europeană într-un comunicat dat publicităţii pe 24 aprilie.
Emil Boc, Cătălin Predoiu, MR Ungureanu, Victor Ponta şi Daniel Chiţoiu a făcut referiri repetate la necesitatea de-a rezilia aceste contracte. Nu s-a găsit însă o cale juridică prin care statul român să nu plătească penalităţile aferente rezilierii unilaterale. .
Ultimul termen promis de autorităţi îi aparţinea ministrului Economiei Daniel Chiţoiu, care, la începutul lunii mai, îşi exprima speranţa că la începutul lunii iunie aceste contracte vor fi modificate sau reziliate. La începutul acestei luni, Ministerul economiei anunţa chiar că, în urma negocierilor, s-a ajuns la un acord cu companiile care cumpără, mult sub preţul pieţei, curent electric ieftin de la Hidroelectrica – însă ministerul nu a dat alte detalii.
Încercările autorităţilor române au fost susţinute şi de ameninţări din partea Comisiei Europene. În luna aprilie, Comisia anunţa deschiderea unei anchete privind firmele care cumpără curent electric sub preţul pieţei de la Hidroelectrica, suspectând că preţurile mici sunt, de fapt, un ajutor mascat acordat de către statul român. Comisia preciza, de asemenea, că dacă ancheta va descoperi avantajareac “băieţilor deştepţi”, aceştia vor trebui să înapoieze banii (circa un miliard de euro) de care au beneficiat în ultimii ani, plus penalităţile aferente.
În paralel cu Comisia Europeană, şi Consiliul Concurenţei din România a deschis ancheta.
Pe 8 iunie, premierul Victor Ponta a anunţat că a format o comisie interministerială care să evalueze situaţia de la Hidroelectrica cu termen de o săptămână pentru tragerea concluziilor. Şapte zile mai târziu, Hidroelectrica depunea în instanţă cererea de insolvenţă.
Contractele tuturor guvernelor
Contractele preferenţiale făcute de Hidroelectrica – furnizorul celui mai ieftin curent electric din România – au ajuns la apropieţii tuturor guvernelor din ultimii 10 ani.
Ele au început în mandatul guvernului Adrian Năstase, când ministru al economiei era Dan Ioan Popescu, astfel încât unul dintre marii beneficiari ai contractelor directe a fost Energy Holding, firma lui Bogdan Buzăianu, apropiat şi fin al ministrului. O altă firmă beneficiară a fost Grivco, a lui Dan Voiculescu, după ce Codruţ Şereş a ajuns ministru din partea PC.Lista befeciairilor favorizaţi s-a întins până în guvernul Boc, când Adriean Videanu din poziţia de ministru al Economiei, a renegociat şi prelungit aceste contracte.
