Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

Profiturile companiilor – între scumpirea energiei şi resursele proprii. Ce spun rezultatele pe 2017 raportate la Bursă

de Adrian N Ionescu , 21.2.2018

De la creşterea profiturilor companiilor energetice şi ale băncilor, până la scăderile din alte ramuri industriale, rezultatele financiare preliminare ale companiilor în 2017 exprimă evoluţiile contradictorii ale economiei, potrivit rapoartelor trimise de companii la Bursă, sau anunțurilor lor.

Au înregistrat profituri peste aşteptările analiştilor Romgaz (SNG, +82% profit 2017 / 2016) şi Nuclearelectrica (SNN, +172%), BRD – SocGen (BRD, +92%) şi rezultate remarcabile: OMV Petrom (SNP, +140%), DIGI Communications (DIGI, +433%) sau însăşi Bursa de Valori Bucureşti S.A. (BVB, +143%), compania care administrează piaţa omonimă.

Energia profiturilor

Companiile energetice îşi datorează plusul de profit în bună măsură scumpirii energiei, iar băncile atât curăţirii bilanţurilor cât şi relansării creditării, chiar dacă mai ales către gospădării, potrivit rapoartelor BNR.

În energie și în sistemul bancar se întâlnesc și cele mai mari profituri.

Cu cât statisticile coboară mai adânc în restul economiei, creșterile de profit devin mai puțin spectaculoase sau, adeseori, profiturile sunt mai mici decât în 2016. Ori se înregistrează chiar pierderi nete.

Şi OMV Petrom (SNP) a profitat de scumpirea electricităţii, nu numai de cea a petrolului.

„În T4 / 2017 am beneficiat de cererea crescută pentru electricitate şi combustibili, precum şi de preţurile mai mari ale mărfurilor”, spune Mariana Gheorghe, CEO al companiei în raportul trimis la BVB.

De altfel, profitul de exploatare al întregului an 2017 s-a dublat la  SNP, până la 3,3 miliarde de lei, ca urmare a prețurilor „mai bune” realizate pe segmentul Upstream, a marjelor „solide la electricitate” pe segmentul Downstream Gas și a veniturilor „din asigurarea centralei electrice de la Brazi” și a marjelor „mai bune” pe Downstream Oil – potrivit raportului citat.

SNP a înregistrat în 2017 un profit net de aproape 2,49 miliarde de lei, în creștere cu aproape 140%, din venituri în creștere cu aproape 17%, până la mai mult de 19,4 miliarde de lei.

Romgaz (SNG) a raportat un profit „mult peste aşteptări”, în creştere cu peste 82% până la 1,87 miliarde de lei, cel mai mare profit din istoria companiei, potrivit analiştilor casei de investiţii Prime Transaction.

Creşterea cifrei de afaceri a SNG, de peste 34% până la mai mult de 4,58 de miliarde de lei, a fost determinată de vânzarile mai mari de gaze naturale, de serviciile de înmagazinare a gazelor facturate, dar şi de creşterea cu 14,5% a producţiei de energie electrică.

A depășit estimările analiștilor și (aproape) triplarea profitului net al Nuclearelectrica (SNN), până la 303 milioane de lei, din venituri în creștere cu peste 15%, până la mai mult de 1,89 miliarde de lei.

Creșterea profitabilității SNN a provenit nu numai pe seama veniturilor mai mari din vânzarea de electricitate, dar și din reducerea pierderilor financiare.

Nu a surprins creșterea marginală de profit a Transgaz (TGN), care administrează monopolul rețelelor magistrale de gaze naturale ale României, cu 1,3% până la 602 milioane de lei, din venituri în scădere cu 3,7%, până la aproape 1,75 miliarde de lei.

Transgaz (TGN) depinde în mare măsură de prețuri reglementate, decise de Autoritatea Națională în Energie (ANRE), ca și Transelectrica – operatoarea magistralelor de electricitate.

Așa încât nu a surprins nici chiar scăderea cu peste 90% a profitului Transelectrica (TEL), până la doar 26 de milioane de lei. Deși veniturile au crescut cu peste 12%, compania se află în proces de restructurare a modelului de afaceri, care contează acum pe tarife mai mici decât în trecut.

La rândul său, Hidroelectrica pare să stagneze, deocamdată, potrivit estimărilor conducerii. Conpet Ploiești (COTE) are, de asemenea, o creștere modestă de performanță în comparație cu alte companii, mai ales pentru că depinde de un singura client major, OMV Petrom.

De energie este legată şi performanţa Alto Slatina (ALR), chiar dacă hotărâtoare a fost strategia de creştere a vânzărilor de produse mai mult decât a celor de aluminiu primar. ALR a înregistrat un profit net mai mare de aproape 4 ori în 2017,  până la 318 milioane de lei, din venituri în creștere cu 16%, până la aproape 2,47 miliarde de lei.

Alro are, însă,  o situație specială, căci este și producătoare de energie, situație de care restul companiilor nu pot profita.

Calitatea creșterii economice

Statisticile capătă accente contradictorii în restul sectoarelor economice, dar nu mai puțin relevante pentru calitatea creșterii economice a României.

Trei dintre producătorii de componente auto au înregistrat performanțe  slabe, sau chiar contraperformanțe, cu toate că producția de vehicule este unul dintre vectorii importanți ai creșterii industriale de 8,2% în 2017.

Profitul net al Compa Sibiu (CMP) a scăzut cu peste 22%, până la 38 de milioane de lei, deși veniturile au crescut cu peste 9%, până la 714 milioane de lei.

Nivelul cifrei de afaceri nu plasează compania în rândul celor mici, totuși, forța sa este redusă pe o piață extrem de competitivă, iar debandada politicilor fiscale nu a ajutat-o.

Altur Slatina (ALT) are o nișă de producție unică în România (componente auto din aluminiu) dar abia a reușit să treacă la un profit minuscul în 2017.

În schimb, Electromagnetica București (ELMA) a intrat pe pierdere, – 15 milioane de lei, semnificativă pentru nivelul afacerilor sale (vânzări de 221 mil. lei). Fosta glorie a telecomunicațiilor românești a reușit în ultima decadă să-și reorienteze afacerile, ajutată inițial de producția de componente auto.

ELMA a devenit producătoare și furnizoare de electricitate, produce aparate de măsură şi corpuri de iluminat pe leduri, dar încă mai poate fi scoasă, fie şi temporar, de pe o traiectorie favorabilă de accidente.

Raportul companiei pune pierderea pe seama unei sancţiuni în litigiu a Consiliului Concurenţei, pentru care a constituit un provizion de 10 milion de lei.

Companiile de dimensiuni mai mici sunt extrem de vulnerabile la mediul de afaceri, în condiţiile unui portofoliu redus de clienţi. La ELMA, de pildă, „activitatea de producţie a înregistrat pierderi ca urmare a comenzilor fluctuante, în principal din cauza amânării unor licitaţii de echipamente de măsurare a consumului de energie electrică şi a unor licitatii de elemente de siguranţă a traficului feroviar”.

Compa (CMP), Electromagnetica (ELMA), dar şi Electroargeş Curtea de Argeş (ELGS) – o producătoare notorie de electrocasnice, sunt companii aflate permanent în vizorul investitorilor la Bursă, datorită performanţelor şi istoricului lor.

Au reputaţia unor „miracole”, pentru că deşi au fost controlate de salariaţi şi de conducerile lor ăn urma privatizării, au reuşit să supravieţuiaască și să facă performanță, spre deosebirea de majoritatea celorlalte, care au fost valorificate doar ca terenuri pentru mall-uri.

Pe de altă parte, CMP, ELMA şi ELGS sunt nu numai simboluri ale acțiunilor lor la Bursă, dar şi ale marilor dificultăţi cu care se confruntă majoritatea companiilor româneşti, viabile dar fără o anvergură care să le asigure un viitor fără griji.

Şi Electroargeş (ELGS)  şi-a văzut diminuat profitul cu 22%, până la doar 13 milioane de lei, din vânzări de 204 milioane de lei, în relativă stagnare.

Băncile și noile vedete

BRD – Groupe Societe Generale (BRD) şi-a continuat raliul de sănătate, cu cel mai mare profit din istoria băncii.

Grupul BRD a obținut un câștig net aproape dublu în 2017 de peste 1,41 miliarde de lei, din venituri în creștere cu doar 0,3%, de peste 2,78 miliarde de lei.

Banca Transilvania (TLV) nu a uimit cu un profit net în creștere, ceea ce echivalează cu „o ușoară dezamăgire”, pentru analiști. Dimpotrivă, profitul de peste 1,24 miliarde de lei este mai mic cu 2,7% față de 2016, iar veniturile de peste 2,91 miliarde în scădere cu 2,4%.

Situația TLV este însă determinată mai ales de preluarea unor pierderi istorice de la Volksbank, fără de care profitul brut pe ultimul trimestru s-ar fi dublat. Și provizionarea creditelor neperpromante ale băncii preluate au atârnat negativ în rezultatele finale ale TLV.

Întregul sistem bancar pare să fi înregistrat, însă, anul trecut, cel mai profitabil an al său, cu un profit net de circa 5,4 miliarde de lei, potrivit unor estimări preliminare. Profitul BCR va fi raportat pe 28 februarie, odată cu acela al băncii mamă.

Remarabile sunt și performanțele noilor vedete ale Bursei

DIGI Communications (DIGI) a obţinut un profit net de peste cinci ori mai mare, 61,7 milioane de euro, sau 282 milioane de lei (la cursul mediu), din venituri de peste 916 milioane de euro, în creştere cu 8,75% (peste 4,18 miliarde lei, sau +10,6%).

Furnizorul de servicii medicale MedLife (M) a raportat afaceri de 623 milioane de lei, în creştere cu 24% şi un profit net total de 8,8 mil. lei, faţă de pierderile de 1,2 mil. lei de anul trecut.

Bursa însăşi a profitat de evoluţia favorabilă a companiilor de la cota sa și mai ales a unuia dintre cele mai bune sezoane ale dividendelor, stimulate mai ales de campania statului acționar de a stoarce de profit companiile al căror comportament îl influențează decisiv.

Grupul Bursa de Valori Bucureşti S.A. (BVB), care administrează piaţa omonimă şi  include şi Depozitarul Central, care face operaţiile post-tranzacţionare, a înregistrat  un profit mai mult de cât dublu, de 15 milioane de lei, în urma creşterii veniturilor cu peste 20%, până la 38 de milioane de lei.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Coșul minim pentru trai decent: 5.918 lei pe lună pentru doi adulți și un copil

Vladimir Ionescu

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent era în luna septembrie de 6.954 lei, pentru o familie formată din doi adulți și doi… Mai mult

Stiri

Transelectrica a semnat primele contracte de conexiune europeană co-finanțate de UE

Adrian N Ionescu

Operatorul magistralelor naționale de transport de electricitate, Transelectrica (TEL), a semnat contracte de execuție în valoare a de aproape 357 milioane de lei, pentru 3… Mai mult

Stiri

Focare de difterie la granița cu România – boala eradicată acum 40 de ani a apărut în Ucraina

Mariana Bechir

La 40 de ani după ce a fost eradicată în România, există riscul apariției unor cazuri de difterie ținând cont că autoritățile din Ucraina au… Mai mult

Stiri

Gazprom anunță disponibilitatea de a trimite gaze prin Ucraina pentru Republica Moldova

Adrian N Ionescu

Gazprom este gata să folosească rutele ucrainiene de transport al gazelor naturale, pentru aprovizionarea Republicii Moldova în următorii trei ani, potrivit unui anunț al Moldovagaz.… Mai mult

Stiri

Ministerul de Externe a retras de la CEDO observațiile fostului agent guvernamental, care îl favorizau pe Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a dispus  retragerea argumentației pe care fostul agent guvernamental Viorel Mocanu a depus-o la CEDO în favoarea lui Liviu Dragnea.… Mai mult

Stiri

Un medicament nou ajunge în România, pe lista compensatelor, la 4 ani de la lansare. Apel al industriei farma

Vladimir Ionescu

În urma publicării raportului IQVIA „Evaluarea inovațiilor terapeutice centrate pe pacient”, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) se alătură eforturilor Federației Europene a… Mai mult

Europa

Prima fabrică Tesla din Europa se construiește în Germania

Iulian Soare

Prima fabrică Tesla din Europa va fi construită lângă Berlin, a anunțat pe Twitter Elon Musk, care a justificat alegerea locației pe baza ”tradiției în… Mai mult