fbpx

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

Performanța sistemului medical? România – campioană la numărul celor care mor cu zile

de Marin Pana , 1.7.2018

În Uniunea Europeană, circa 1,7 milioane persoane cu vârsta sub 75 de ani au murit în 2015 ( acesta este cea mai recentă analiză, ale cărei rezultate de-abia au fost publicate). Dintre aceste persoane, 570 de mii sau 33,1% din total, au murit înainte de vreme, a constatat Eurostat, potrivit metodologiei utilizate uniform la nivelul statelor membre.

Simplificat, un deces din trei ar fi putut fi evitat, în conformitate cu ştiinţa şi tehnologia medicală disponibile în acest moment dacă acestea ar fi existat în toate ţările UE şi s-ar fi intervenit în timp util.

Pe categorii, 180,5 mii decese au survenit ca urmare a unor atacuri de cord ( 32% din total la categoria de vârstă sub 75 de ani).

La mare distanţă ca impact, s-au situat atacurile cerebrale ( 89,6 mii decese sau 16%), cancerele colorectale (66,8 mii decese sau 12%), cancerele de sân (49,9 mii decese sau 9%), boli hipertensive (30,4 mii sau 5%) şi pneumonii (26 de mii sau 5%).

România a consemnat cele mai mari valori ale deceselor evitabile, cu aproape jumătate din numărul total (48,6%), urmată de Letonia (47,5%), Lituania (47,0%) şi Slovacia (44,2%). La polul opus s-au situat Franţa (23,6%), Belgia (26,0%), Olanda (28,1%) şi (atenţie mare că se poate mai bine) Polonia (29,9%).

Graficul: Ponderea deceselor evitabile în statele UE:

(Click pentru mărire)


Precizări metodologice

Conceptul de „moarte evitabilă” înseamnă că anumite decese ( pentru grupe specific de vârstă şi anumite boli) ar fi putut fi „evitate” dacă ar fi fost depistate şi tratate la timp şi cu eficienţă de cadrele sanitare la nivelul tehnologiei medicale disponibile. Indicatorul statistic menţionat ca procentaj în total decese trebuie privit şi utilizat în contextul performanţei de ansamblu a sistemului medical dintr-o anumită ţară.

Organismul de statistică al UE subliniază importanţa acordată acestui indicator deşi acesta nu este o expresie sintetică definitivă a calităţii sistemului sanitar, deoarece oferă indicia foarte importante asupra performanţelor politicilor de sănătate dintr-o anumită ţară.

Dacă luăm în considerare datele statistice revizuite oferite relative recent de către INS, din cele 261.697 de decese produse în 2015, anul pentru care Eurostat a finalizat analiza, într-o primă instanţă rezultă că nu mai puţin 127.185 de români au murit în condiţiile în care decesul lor putea fi evitat. Să nu exagerăm însă, deoarece niciunde în Europa nu s-a reuşit performanţa de a evita orice moarte care putea fi prevenită.

Cu puţină aritmetică, putem însă afirma că am fi avut mai puţin cu 40.563 de decese dacă sistemul nostru sanitar (şi, eventual, gradul de educare) ar fi fost la nivelul mediu din UE, 48.938 mai puţine decese dacă la noi era ca în Polonia şi 61.237 decese în minus dacă am fi reuşit să copiem Franţa, ţări alese ca referinţă din motive economice, culturale şi istorice evidente.

Simplificat, într-un singur an, am consemnat cam 40 de mii de decese în plus faţă de media UE, 50 de mii faţă de cazul în care eram „polonezi” şi 60 de mii faţă de cazul în care am fi fost „francezi”.

(Citiți și: ”Speranța de viață sănătoasă în România: o radiografie în context european”)

Cam aceasta a fost şi, desigur încă este (lucrurile în materie se schimbă lent, pe parcurs de decenii chiar dacă se iau măsuri încă de acum) situaţia cu efectul sistematic al economiilor din sănătate.

Unde, dincolo de cadrele ale căror salarii au fost mărite semnificativ (per total, dar nu în toate cazurile, ba uneori dimpotrivă), nu s-au operat alocările necesare pentru spitale, medicamente, imagistică, aparatură, consumabile, dezinfectanţi etc.

Probabil s-a considerat că nu are rost sau nu se poate aduce finanţarea sănătăţii măcar la media europeană de 7% din PIB. Dintr-un PIB/locuitor, şi aşa situat mult sub media UE. Costul în vieţi umane încheiate prematur l-a anunţat Eurostat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Cristian Popa (BNR): Riscul României: „Să nu ne ținem de cuvânt” privind consolidarea fiscală

Adrian N Ionescu

Există condițiile pentru ca România să reducă deficitul bugetar prin consolidare fiscală, și astfel să evite sancțiunea agențiilor de rating. Există însă și riscul „să… Mai mult

Stiri

Minuta BNR: Reducerea dobânzii de referință are ca scop să stimuleze economia în condițiile „consolidării bugetare”

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea dobânzi de referință, până la 1,25%, ca să stimuleze economia în condițiile „necesarei… Mai mult

Stiri

CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Agențiile de raing nu vor reduce nivelul ratingului de țară al României, dacă Guvernul va lua măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar, au susținut analiștii… Mai mult

Stiri

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: Pandemia COVID-19 și viitoarea Strategie Națională de Sănătate 2021-2027 – oportunități pentru reforma sistemului de sănătate

Redacţia

Pandemia COVID-19 a reliefat încă o dată nevoile de reformă structurală ale sistemului de sănătate din România. Cheltuielile pentru sănătate, atât pe cap de locuitor,… Mai mult

Europa

Căderea rețelei electrice europene interconectate din 8 ianuarie a plecat de la o stație din Croația – raport ENTSO-E

Adrian N Ionescu

Declanșarea unui cuplaj de „protecție la supracurent”, la stația de transformare Ernestinovo din Croaţia, a provocat separarea în două zone a reţelei electrice europene interconectate,… Mai mult

Stiri

Disney+ blochează, ”din considerente rasiste”, accesul copiilor la filme precum Pisicile Aristocrate, Dumbo sau Peter Pan. Conturile pot fi accesate numai de către adulți

Razvan Diaconu

Platforma de streaming video Disney+ a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter… Mai mult

Stiri

ICCJ: Deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind numele altei persoane este infracțiune

Vladimir Ionescu

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a… Mai mult