Pentru a evita efectele pensionărilor din sistem, Guvernul vrea să amâne prevederi din Statutul magistraților, trimis la promulgare - CursDeGuvernare.ro
duminică

24 octombrie, 2021

Pentru a evita efectele pensionărilor din sistem, Guvernul vrea să amâne prevederi din Statutul magistraților, trimis la promulgare

26 septembrie, 2018

Guvernul pregătește o ordonanță de urgență pentru prorogarea prevederii care permite pensionarea magistraților după 20 de ani de activitate.

Aceasta ar fi una dintre modificările la care se referea marți deputatul PSD Florin Iordache, când a anunțat noi intervenții pe cele trei legi ale Justiției, dintre care una a fost deja promulgată, iar celălalte două așteaptă să fie semnate de șeful statului.

Decizia guvernanților vine după ce un an de zile au respins sistematic solicitarea Forumului Judecătorilor și recomandarea Comisiei de la Veneția de a se renunța la noile condiții de pensionare.


Este o bombă cu ceas, explica Forumul Judecătorilor, prezentând potențialul impact al prevederii, impact pe care autorii amendamentului respectiv din Legea privind statutul magistraților nu l-au evaluat.

Statistica FJ a fost însă ignorată, deși vara aceasta a fost publicat și raportul interimar al Comisiei de la Veneția, care conținea și el referiri critice  la efectele pensionării timpurii a magistraților. Una dintre recomandări viza chiar această problemă:

Abandonarea amendamentului privind pensionarea timpurie a magistraţilor sau amânarea până când va exista certitudinea că nu va exista niciun impact advers asupra funcţionării sistemului.

Legea privind statutul magistraților a fost declarată constituțională marți, iar Constituția precizează că președintele României este obligat să o promulge în 10 zile de la primirea deciziei CCR.


Termenul pentru adoptarea OUG de prorogare a noilor reguli de pensionare este, așadar, foarte strâns.

Conform G4Media.ro, măsura este luată la presiunea Comisiei Europene.

Risc de colaps al sistemului judiciar

O analiză a Forumului Judecătorilor, cea mai mare asociație de profil, arăta că există riscul ca 2.000 de magistrați să părăsească sistemul imediat după intrarea în vigoare a modificărilor, iar alți 2.000, în următorii 5 ani.

Motivul – posibilitatea pensionării la o vechime de 20 de ani, fără limitarea vârstei, precum și acordarea unor pensii cu 30% mai mari decât indemnizațiile primite ca judecători sau procurori în activitate.

Anul trecut, în România existau:

  • 4.944 posturi de judecător pe schemă, excluzând ICCJ (125 de judecători), din care 4.362 posturi de judecător
    ocupate, excluzând ICCJ (în funcție 119 judecători)
  • 2.969 posturi de procuror prevăzute + 49 posturi din fondul de rezervă prevăzute, din care 2.514 posturi de procuror ocupate + 30 posturi din fondul de rezervă ocupate.

Printre magistrații care ar putea să părăsească imediat sistemul se numără inclusiv 90% dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Analiza Parchetului General – deficitul ar putea crește la 40% din schema de personal

În preznet, lipsesc 13% din procurorii aflați în schema Ministerului Public. Dacă va intra în vigoare posibilitatea pensionării după 20 de ani de activitate, în perioada următoare vor avea vocaţie de a se pensiona circa 750 de procurori, atenționa procurorul general, Augustin Lazăr.

Dintr-un număr total de aproximativ 2.500 de procurori, acest număr de circa 750 de procurori pensionabili ar putea urca deficitul chiar la 40%.

În plus, mulți dintre aceștia au funcții de conducere, ceea ce ar echivala cu decapitarea parchetelor, explica Augustin Lazăr:

Cine sunt cei 750 de procurori care au vocaţie de a merge la pensie?

Majoritatea sunt conducători ai diverselor unităţi ale Ministerului Public, fiindcă la 20 de ani (vechime – n. red.) oamenii au ajuns la o pregătire profesională, la expertiză în domeniu şi au ajuns conducătorii celorlalţi.

Ei bine, foarte multe unităţi ale Ministerului Public vor fi decapitate, cum se zice, din simpla intrare în vigoare a legii. Ceea ce este foarte grav.

Deficitul de personal ar urma să fie acoperit cu notari și avocați care nu vor da examen de intrare la Institutul de Magistratură

Problemele sistemului judiciar vor fi agravate și de faptul că durata studiilor la Institutul Național al Magistraturii, necesare pentru a ajunge judecător sau procuror, crește de la doi la patru ani.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Pentru acoperirea deficitului, coaliția PSD – ALDE a introdus în Statutul magistraților câteva căi scurte pentru a deveni judecător sau procuror.

Una dintre modificări le permite avocaților și notarilor cu cel puțin cinci ani experiență să de vină judecători și procurori fără a mai da examen de intrare la Institutul Național de Magistratură. Acesta este cel mai greu examen din România, dar va fi înlocuit cu un simplu concurs la CSM.

(Citiți și: Facultatea de Drept din București răspunde acuzațiilor ministrului Educației: Avem locuri multe, dar și examene grele și oameni buni

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr