În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară s-a majorat cu 4,4% în termeni nominali și cu 3,2% în termeni reali față de perioada similară a anului trecut.
Datele comunicate de Institutul Național de Statistică Creșteri arată creșteri peste medie la pensiile anticipate (+5,2% nominal și +4,0% în termeni reali) și pensiile pentru limită de vârstă (+4,6% nominal și 3,4% real, după ajustarea cu inflația anuală medie de 1,18% înregistrată pe trimestrul patru 2014).
Celelalte categorii de pensii s-au majorat sub nivelul inflației, ceea ce arată că puterea lor de cumpărare a scăzut în termeni reali. Pensia anticipată parțială a avansat cu doar un procent iar pensiile de invaliditate și pensiile de urmaș cu câte o jumătate de procent, pe fondul diminuării semnificative a numărului de beneficiari.
Singura creștere numerică s-a consemnat la categoria celor care s-au pensionat anticipat, urmare a îndeplinirii condițiilor de vechime suplimentară peste cea minimă cerută de lege deși nu ajunseseră la vârsta de pensionare standard. Sporul de peste 30% pare mare, dar provine mai degrabă din baza relativ mică de raportare ( doar 0,4% din total sunt pensionări anticipate) și nu dintr-un fenomen de amploare.
De reținut, vârsta de pensionare tocmai a ajuns la 65 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru femei, după ce anterior vârsta limită legală fusese crescută treptat în baza unui algoritm stabilit de legea 263/2010. Totodată stagiul complet de cotizare a ajuns la 35 ani pentru bărbați și 30 de ani pentru femei iar cel minim de 15 ani în ambele cazuri.
În continuare, va avea loc un proces de egalizare a vârstelor de pensionare. Egalizarea vârstelor de pensionare pentru femei şi bărbaţi este conformă cu recomandarea Comisiei Europene transmisă României, în contextul modificării continue nefavorabile a raportului dintre salariați și pensionari, care afectează sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii.
Indexarea cu 3,75% pe anul 2014 a punctului de pensie s-a făcut în condițiile în care numărul de pensionari s-a diminuat cu 0,87% ceea ce a presupus o creștere cu aproape trei procente a fondului de pensii necesar.
Cert este că ritmul de creștere a depășit semnificativ inflația, ceea ce se va repeta și în 2015, când indexarea a fost fixată la cinci procente pentru o inflație estimată în jur de 2%.
Creșterea venitului salarial mediu net între trimestrul patru din 2013 și trimestrul patru din 2014 a fost de 5,8% (de la 1.675 lei la 1.771 lei). Adică s-a situat peste creșterea înregistrată de pensiile pe care le susțin prin taxarea venitului brut pe partea de contribuții de asigurări sociale. Acest fapt ar fi dus la o diminuare a deficitului primar al bugetului asigurărilor sociale, dacă nu ar fi intervenit diminuarea contribuțiilor sociale cu cinci puncte procentuale la angajator.
De reținut că numărul celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul de venituri de 350 lei pe lună ( așa-zisa ”pensie socială”) a scăzut considerabil ( -9%) și a ajuns sub pragul de 500 de mii de persoane. Diminuarea a fost concentrată pe segmentul beneficiarilor proveniți din fostul sistem pentru agricultori (-24%).
De subliniat, valorile prezentate nu includ, potrivit metodologiei oficiale, și pensiile speciale, care au valori mult mai mari decât cele ale pensionarilor ”de rând”.
După cum nici valoarea medie a venitului salarial mediu net nu include firmele cu mai puțin de patru salariați, care au, de regulă, salarii mai mici decât media națională
