Dezbaterile din Comisia de Muncă a Camerei Deputaților pe marginea proiectelor de eliminare a pensiilor speciale s-au limitat marți la poziții de principiu ale partidelor parlamentare și la intervenții ale unor sindicate sau asociații de pensionari din categoriile vizate.
Discuțiile se vor relua în februarie, după vacanța parlamentară, întrucât în aceste ultime zile de muncă ale deputaților nu se va mai lua în dezbatere decât legea bugetului.
Există două proiecte propuse:
- cel al PNL, în care se propune desființarea, pe viitor, a tuturor pensiilor și indemnizațiilor speciale, cu păstrarea celor acordate militarilor și polițiștilor. Pensiile foarte mari, care depășeșsc valoarea a doua pensii medii pe economie, trebuie impozitate, conform propunerii legislative.
- cel mai vechi este proiectul USR, care vizează desființarea imediată a pensiilor speciale, cu excepția celor primite de foștii angajați ai Ministerului Apărării și de magistrați (ținând cont că CCR a emis mai multe decizii privind neconstituționalitatea desființării acestor drepturi ale judecătorilor și procurorilor). În plus, USR propune plafonarea pensiilor speciale rămase, astfel încât niciuna să nu mai depășească veniturile avute în ultima perioadă lucrată. La militari, de exemplu, se adăugau în baza de calcul a pensiei și procente corespunzătoare unor decorații și se ajungea și la 120% din veniturile totale din ultima lună, venituri curpinzând sporuri și diurne, prime etc.
PNL susține că nu poate fi aplicată retroactiv legea pentru a elimina pensiile aflate în plată, dar argumentul nu se suține, întrucât dreptul câștigat este cel al pensiei calculate pe baza contribuțiilor.
De altfel, toate pensiile speciale, calculate pe o formulă diferită și mult mai avantajoasă, comparativ cu cea folosită în cazul pensiilor obișnuite, au mai fost abrogate, în 2010. Cu avizul de constituționalitate al CCR, care a menținut însă pensiile speciale ale magistraților.
Adrian Solomon (PSD), președintele Comisie pentru muncă, a declarat marți că aceste reglementări au fost introduse de liberali și de foștii democrat -liberali, o afirmație ce a fost taxată de Christian Seidler (USR).
(Citiți și: „6 ani de reformare a pensiilor: Pensiile speciale sunt mai numeroase și mai costisitoare decât la desființarea lor în 2010″)
În realitate, desființate în 2010, de Cabinetul Emil Boc, ele au fost reinstituite, de majoritatea PSD – ALDE, cu votul celor de la UDMR și chiar PNL, începând cu 2015:
- pensiile militarilor au fost reintroduse prin Legea nr. 223/2015, la insistențele lui Gabriel Oprea, care și-a câștigat astfel voturile militarilor și polițiștilor
- pensiile parlamentarilor (numite indemnizații de vechime) au fost reintroduse tot în 2015
- de la 1 ianuarie 2020 intră în vigoare Codul Adminsitrativ, care a introdus, prin art. 120 pensii speciale pentru primari și viceprimari, și pentru președinți și vicepreședinți de consilii județene
- Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României
- Legea 215 /2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar
- Legea nr. 83/2015 pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România
- Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor
- Pensiile de serviciu pentru beneficiari ai Curții de Conturi: Legea 7/2016 si Decizia CCR 297/2012
(Citiți „Anomaliile grave ale privilegiilor acordate politic: cum au ajuns femeile de serviciu să aibă pensii speciale, de două ori mai mari decât medicii. Cele mai speciale pensii speciale”)
Pretextul amânării invocat de Adrian Solomon a fost lipsa unui impact al desființării pensiilor speciale. Imapctul nu poate fi decât pozitiv, întrucât s-ar reduce cheltuielile bugetare.
Șantajul lui Dumitru Coarnă: Peste 5.000 de polițiști își vor depune imediat rapoartele de pensionare dacă nu respingeți proiectele!
La ședință au participat și reprezentanți ai sindicatelor sau organizațiilor de pensionari de profil, printre care și colonelul (r) Mircea Dogaru, președintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, și Dumitru Coarnă, liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din MAI.
Cel din urmă a insistat să nu se amâne dezbaterea amendamentelor, ci să se procedeze imediat la respingerea lor, altfel se va ajunge la o situație periculoasă: „Avem 5.000 de oameni acum care îndeplinesc condițiile pe vechime și vârstă (48, 49, 50 de ani – n. red.) care au pregătit rapoarte de pensionare. Amânați și o să avem 5.000 de polițiști mai puțin”, în condițiile de deficit de acum.
Reamintim că deficitul a fost creat prin valul de pensionări creat în 2017, când guvernarea PSD – ALDE a anunțat cu mult timp înainte modificări ale regulilor de pensionare menite să scadă cuantumul uriaș la care ajunseseră pensiile militarilor și polițiștilor pe legea elaborată în 2015.
Mulți dintre ei s-au reangajat imediat în sistem, cumulând pensia cu salariul, deoarece PSD a eliminat în 2013 această interdicție.
