Societățile de administrare a marilor fonduri de pensii private obligatorii (Pilon 2) își vor majora de circa două ori capitalul social și nu de 11 ori, așa cum prevedea OUG 114 / 2018, potrivit datelor ordonanței de urgență aprobate joi de Guvern.
Mai precis, noua cerință impune un capital social minim de 8% din valoarea contribuțiilor virate doar în anul calendaristic precedent, în vreme ce OUG 114 prevedea un capital social minim de 10% din valoarea totală a contribuțiilor participanților (pentru fondurile de peste 500 mil. euro).
„Am decis creşterea capitalului social total al fondurilor cu circa 75 de milioane de euro până la 136 de milioane de euro. În medie, un administrator creşte capitalul social al unui fond de pensii cu circa 10,7 milioane de euro până la 19,4 milioane de euro”, a declarat Eugen Teodorovici, la finalul şedinţei de Guvern.
Ministrul Finanţelor a precizat că a fost adăugată „cerinţa de capital social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii la data constituirii reprezentând echivalentul în lei a 4 milioane de euro calculat la cursul de schimb al BNR”.
Intsrumentul de presiune al capitalului social și miza PPP
Administratorii ar mai putea beneficia și de niște deduceri de capital pentru investițiile în fonduri de investiții în infrastructură și parteneriate publice private (PPP – cerința de capital scade proporțional cu ponderea acestor investiții în total active până la finele anului precedent).
Nivelurile de capital ar putea fi„diminuate proporţional cu ponderea investiţiilor în infrastructură, deci în proiecte de parteneriat public-privat sau în fonduri de investiţii specializate în infrastructură, în total active la sfârşitul anului precedent”, a mai spus Eugen Teodorovici.
Nu există, însă, în prezent proiecte PPP și este puțin probabil că vor apărea prea curând și nu se spune nimic despre evaluarea acestui tip de active în portofoliul unui fomnd de pensii și nici despre gradul de risc. Administratorii pensiilor private au propus o vartiantă de evaluare pe piață a societăților de proiect PPP, prin listare la bursă.
Totodată, proporția maximă de invetiție în acțiunile unui singur emitent crește de la 10% la 15% și este introdusă și posibilitatea de a investi în fonduri imobiliare, precum și în capitalul firmelor private, potrivit proiectului de OUG.
Prudența pieței
Asociația Pensiilor Private Administrate Privat (APAPR) a avut o replică politicoasă și prudentă: „noile modificări sunt un pas în direcția bună”, potrivit unui comunicat APAPR.
Chemați la negocieri, reprezentanții societăților de administrare au spus că se vor implica mai mult în finanțarea economiei.
Pe de altă parte, unii acționarii ai societăților de administrare emiseseră anterior și ipoteza retragerii din această afacere din România, iar Comisia Europeană a confirmat acest pericol.
Ministrul Finanțelor consideră, însă, că „s-a închis discuția legată de Pilonul 2” după modificările decise joi.
Pe de altă parte, Guvernul s-a pregătit pentru această eventualitate, și a emis, săptămâna trecută, o OUG care permite Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private să presteze și activitatea de administrare specială a activelor administratorilor care ar putea alege să iasă din piața românească de profil.
(Citiți și: O nouă OUG: Guvernul se pregătește de plecarea Fondurilor de pensii private cărora nu le convine mecanismul de investiții în PPP)
Acționarii societăților de pensii au calculat că efortul aferent cerințelor de capital suplimentar impus de OUG 114, de circa 800 de milioane de euro, „pun o povară imensă, nejustificată și nesustenabilă asupra industriei” și că „văd aceasta ca pe un pas înapoi din direcția unei reforme eficiente a pensiilor în România”.
Pe de altă parte, cei circa 5,8 milioane de români cu conturi individuale de peste 46 de miliarde lei, au fost invitați prin noi reglementări să-și transfere contribuțiile viitoare de la Pilonul II în sistemul public de pensii.
