Punctul de pensie se va majora cu 10% de la 1 iulie până la 1.100 lei, în valoare netă, iar pensia minimă garantată se majorează cu 23%, de la 520 lei până la 640 lei, potrivit deciziei Guvernului luată joi.
Premierul Viorica Dăncilă declarase, încă din aprilie, că rămâne „bătut în cuie” noul punct de pensie și că își dorește ca legea pensiilor să aducă echilibru, ”la fel cum a adus şi legea salarizării”.
Între timp, creșterea cheltuielilor cu pensiile ca și a salariilor personalului bugetar au contribuit decisiv la majorarea de aproape patru ori a deficitului bugetului general consolidat în primele cinci luni din 2018, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 8,14 miliarde lei (0,88% din PIB), potrivit datelor publicate chiar joi de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
Chiar MFP spune că majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017 (până la la 1.000 lei) a contribuit cel mai mult la creşterea cheltuielilor cu asistenţa socială (+10,5%).
Avertismente
„Dacă ne referim la anvelopa bugetară aprobată, răspunsul este nu avem bani alocaţi în momentul de faţă, suficienţi pentru a acoperi salariile şi pensiile la finalul anului”, spunea Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, analizând şi numai dinamica bugetară pe primele 4 luni, comparată cu ceea ce s-a bugetat pe tot anul.
„Dacă mergem cu ritmul acesta de creştere a cheltuielilor de asistenţă socială şi salarii, până la finalul anului banii nu ajung”, a completat expertul citat.
Pe de altă parte, „întotdeauna vor fi bani de salarii şi pensii, pentru că sunt cheltuielile obligatorii în buget, dar se vor lua bani din altă parte, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut, de la investiţii pentru a se pune la salarii şi pensii”, a mai spus Ionuț Dumitru.
„Deficitul bugetului de asigurări sociale este cauzat de politica majorării punctelor de pensie şi acordării de pensii speciale și nu de Pilonul II (de pensii, amenințat de oficialii guvernamentali, n.r.)”, spune la rândul său economistul Radu Crăciun.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a atras atenţia recent că este necesar să se evite majorarea salariilor şi pensiilor şi să se revizuiască implementarea Legii salarizării unitare şi a modificărilor în sistemul de pensii în linie cu spaţiul fiscal disponibil şi obiectivele fiscale pe terme mediu.
Guvernul a mai decis două majorări ale punctului de pensie de stat, anul trecut, pe fondul tendinței globale, veche de 20 de ani, de creștere a nesustenabilității sistemelor publice, bazate pe mecanismul PAYG (pay as you go), ca urmare a îmbătrânirii populației.
Problemele
Potrivit datelor publicate de Eurostat, România se plasa în 2016 pe locul cinci între ţările UE în ceea ce priveşte rata de înlocuire a salariului cu pensia ( excluzând alte beneficii sociale) cu un raport de 0,66 – adică pensia reprezintă două treimi din salariu.
România se numără printre țările care au apelat, în ultimele două decenii, la trei dintre cele cinci categorii de măsuri de revizuire a sistemelor publice de pensii, menite să asigure plata pensiilor de stat, potrivit unui studiu recent al Federației Internaționale a Administratorilor de Fonduri de Pensii (FIAP):
- creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani (bărbați) și la 63 de ani până în 2030 (femei);
- creșterea stagiului de cotizare până la 35 de ani (bărbați) și 30 de ani (femei);
- înghețarea temporară a pensiilor de stat în mai multe etape în perioada 2010-2016.
