În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.636 de lei, cu 15,9% mai mare decât în același trimestru al anului precedent. Creșterea anuală a puterii de cumpărare pensionarilor a fost de 13,5% în termeni reali (ajustat cu inflația lunară medie pe T4 2020, situată la +2,15%).
Pe parcursul ultimilor patru ani ( T4 2016 – T4 2020), creșterea nominală a pensiilor a fost de 70,7% iar puterea de cumpărare a avansat cu peste 50% ( inflația cumulată a ajuns la 13,2%).
Pe parcursul ultimelor 12 luni, numărul total de persoane aflate în plată la sistemul de asigurări sociale a scăzut per total cu 16 mii de persoane (de la 5.138 mii persoane în T4 2019 la 5.122 mii persoane în T4 2020). Cu toate acestea, numărul beneficiarilor de pensii de asigurări sociale de stat s-a majorat cu 10 mii persoane, de la 4.669 mii persoane la 4.679 mii persoane.
De reținut, creșterea semnificativă la persoanele care au atins limita de vârstă (+47 mii) și scăderea „în oglindă” pe segmentul de invaliditate. Descurajarea pensionării anticipate s-a văzut în scăderea cu 5 mii pesoane a numărului de beneficiari (circa 26% din totalul înregistrat în urmă cu 12 luni) în timp ce pe partea de pensii anticipate parțiale a fost stabilitate (92 mii persoane).
Ca sume încasate, majorarea între T4 2019 și T4 2020 a fost semnificativ mai mare față de media generală în cazul pensiilor anticipate parțiale (+25,4% nominal și +22,8% în termeni reali) și pensiilor anticipate (+23,6% nominal și +21% ca putere de cumpărare). Aceste creșteri exagerate, acordate pe fondul declinului economic, au avut la polul opus majorarea modică (+8,3% nominal și doar 6% real) a pensiilor pentru invaliditate.
Datele pentru ultimii patru ani relevă câteva aspecte mai puțin vizibile în planul comunicării corelației cu rezultatul economic din perioada 2017 – 2020. Simplificat, dacă în 2017 s-a acordat o majorare dublă în raport cu creșterea PIB, la finele lui 2018 indexarea puterii de cumpărare a fost, suprinzător, „în linie” cu avansul economiei. Decorelarea pensii – PIB a revenit la circa 7 puncte procentuale în 2019 și a urcat la un maxim de 18 puncte procentuale în anul de criză pandemică, 2020.
Un pensionar din cinci, nevoit să apeleze la pensia minimă garantată
După o majorare fulminantă de 115% în perioada 2014 -2018, soldată cu traversarea pragului de 1 milion de persoane, finalul anului trecut a confirmat trendul de scădere a numărului celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul pensiei minime garantate și revenirea sub pragul menționat, odată cu instituirea nivelului de 800 lei.
Pe parcursul lui 2020, scăderea numărului celor nevoiți să apeleze la pensia minimă garantată a fost marginală în sistemul asigurărilor sociale de stat (-5 mii persoane, doar -0,6%) și mult mai pronunțată pe segmentul beneficiarilor proveniți din fostul sistem pentru agricultori (-18 mii persoane, adică -11%).
De remarcat efortul financiar făcut de stat pe parcursul ultimilor patru ani, când s-a produs dublarea valorii minime a sumelor acordate de stat celor retrași din activitate.
Chiar și așa, peste 20% dintre pensionari primesc din motive sociale (în cuantum mai mare sau mai mic, până la completarea celor 800 lei) sume peste nivelul cuvenit din calculul pe bază de contributivitate.
