Cazurile de reinfecție cu Omicron sunt îngrijorătoare chiar și în rândul celor care au primit o doză dublă sau chiar triplă de vaccin anti-Covid-19, scrie Hotnews.
Anticorpii monoclonali, administrați prin perfuzie, dacă sunt propuși mult prea devreme subiecților cu risc crescut, la debutul infecției, pot bloca intrarea sau duplicarea virusului, inhibând astfel dezvoltarea bolii sau în orice caz provocând o boală mai puțin gravă.
Pe baza testelor preliminare de laborator efectuate în Germania, doar unul dintre aceste cocktail-uri de anticorpi, Sotrovimab (sau Xevudy, un nume comercial folosit și de EMA) produs în Italia de Vir Biotechnology și GlaxoSmithKline (GSK), este capabil să contracareze Omicron.
Un alt medicament numit DZIF-10c pare să acționeze și împotriva noii variante, dar experimentarea sa este încă în faza 1-2, în timp ce Sotrovimab este deja utilizat și în Italia (și se dezvoltă o versiune intramusculară care, cel puțin în teorie, nu ar necesita spitalizare pentru administrare).
Cercetătorii germani de la Universitatea din Köln au descoperit că terapiile anti-Covid dezvoltate de Eli Lilly și Regeneron își pierd mult din eficacitate atunci când sunt expuse în laborator la varianta Omicron.
„Activitatea de neutralizare a diverșilor anticorpi monoclonali este puternic influențată de varianta Omicron și acest lucru va limita opțiunile de tratament”, au decretat oamenii de știință germani.
Un alt grup de cercetători de la Goettingen a ajuns la concluzii similare și a declarat că, cocktailul de anticorpi Eli Lilly nu a reușit să inhibe intrarea Omicron în celulele umane, iar Ronapreve, produs de Regeneron, s-a dovedit a fi ineficient împotriva variantei. Şi în acest studiu, doar Sotrovimabul produs de GSK a rămas activ împotriva variantei Omicron.
În Statele Unite, oficialii din domeniul sănătății se aprovizionează serios cu acest anticorp monoclonal, iar tratamentele cu sotrovimab au fost suspendate pentru a retrage medicamentul, care va fi indispensabil atunci când varianta Omicron va fi şi mai răspândită, aşa cum a dezvăluit Washington Post.
Anticorpul monoclonal GlaxoSmithKline s-a dovedit a fi eficient împotriva variantei Omicron pentru că a fost creat din sângele înghețat al unui pacient care s-a îmbolnăvit în 2003 de SARS, așa cum se explică în studiul publicat în mai 2020 de revista Nature, și nu din sângele pacienților cu Sars -CoV-2, ca în cazul altor anticorpi monoclonali, cum ar fi Eli Lilly și Regeneron.
În sângele pacientului cu Sars-1 au fost izolați doi anticorpi care au recunoscut și Spike-ul Sars-CoV-2 și care au neutralizat infecția în partea „conservată” a Sars-CoV-2, cea care nu variază și este comună cu celelalte coronavirusuri și cu toate variantele, astfel încât Sotrovimabul ar putea neutraliza fără probleme variantele aflate în circulație, inclusiv Omicron.
O veste bună soseşte din partea antiviralului produs de Pfizer, Paxlovid, care tocmai a primit un aviz pozitiv de la EMA (Agenția Europeană pentru Medicamente), înainte de autorizarea definitivă pentru introducerea lui pe piață. Pfizer a anunțat marți că, foarte probabil, pilula sa va funcționa și împotriva variantei Omicron. Pe baza experimentelor de laborator efectuate de companie, medicamentul pare să fie capabil să atace o proteină cheie a variantei Omicron.
Spre deosebire de anticorpii monoclonali, Paxlovid e o moleculă care se administrează pe cale orală, deci acasă, care a fost studiată special împotriva Sars-CoV-2 și, prin urmare, nu este un medicament reutilizat.
Se leagă de proteza principală a virusului (Mpro), o enzimă specifică Sars-Cov-2 necesară pentru replicarea virusului. Mpro, ținta medicamentului, este o enzimă extrem de conservată, motiv pentru care putem să sperăm că Paxlovid va fi eficient în toate variantele de Sars-CoV-2.
Analizele finale efectuate de Pfizer asupra a peste 2.200 de voluntari nevaccinați cu risc crescut de boală severă confirmă studiile inițiale, care sunt mai limitate în numărul publicat luna trecută.
Studiul, aşa cum spune compania farmaceutică, a demonstrat că pilula a redus cu 89% necesitatea de spitalizare la adulții cu risc ridicat cu Covid-19, atunci cand tratamentul a fost administrat în termen de trei zile de la apariția simptomelor și a bolii şi cu 88%, în termen de 5 zile.
Doar 0,7% dintre pacienții cărora li s-a administrat Paxlovid au fost internați în spital în termen de 28 de zile de la începerea studiului și niciunul nu a decedat. În schimb, 6,5% dintre pacienții cărora li s-a administrat substanţe placebo au fost internați în spital sau au murit.
