”Provocarea pe care o avem în România este partea de colectare selectivă și să știți că în momentul acesta noi suntem limitați în produse de hârtie și de ambalaje pentru că nu avem destule materii prime, materii prime care sunt deșeurile de ambalaje”, spune președintele ROMPAP – Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie, Paul-Henri Kohler. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Economia circulară a României: de la Sistemul de Garanție-Returnare la reutilizarea și reciclarea electronicelor și a materialelor industriale” de pe 3 octombrie 2023.

”Mai puțin de 10% din deșeurile de la ambalaje provenite de la populație ajung în final la noi, pentru reciclare. În Europa, rata de deșeuri din ambalaje care ajung la groapa de gunoi este sub 20%, în România este peste 50%. Rata de reciclare a deșeurilor de ambalaje este în Europa de aproape 65%. În România suntem acum sub 40%. Când ne gândim la acest 40%, acestea provin în special de la întreprinderi sau de la retaileri. Din păcate, foarte puține provin de la populație.”, transmite reprezentantul ROMPAP.

Cele mai importante declarații:

• Eu reprezint toți producătorii de hârtie, igienico-sanitară, hârtie pentru ambalaje. O să vă povestesc puțin despre industria noastră, care este probabil unul dintre precursorii din economia circulară. Produsul nostru este singurul 100% regenerabil, 100% reciclabil și 100% biodegradabil. Pentru că provine din lemn și, așa cum știm, lemnul este regenerabil. Peste 90% din fibra pe care o folosim în producția de hârtie din Europa este lemn de pădure certificat și ne asigurăm că se plantează mai mulți copaci decât se taie în momentul acesta, la nivel european. Fibra care provine din lemn este minoritară, pentru că produsul nostru este, așa cum am zis, 100% reciclabil și materia primă principală a hârtiei este fibra reciclată. Trebuie să precizez că noi avem două referințe. Rata de utilizare, procentul de fibră care este reutilizată în hârtia produsă și avem rata de reciclare – procentul de hârtie pe care o recuperăm, față de hârtia care este pusă pe piață.
• În Europa, rata de reciclare este destul de mare, peste 70%, a evoluat foarte mult în ultimii ani. Nici în România nu stăm foarte rău, pentru că rata este de 59%. Dacă ne focusăm pe hârtia de ambalaje, aici situația este și mai bună – în Europa, 93% din fibra folosită pentru fabricarea hârtiei de ambalaje este reciclată. Și în România stăm foarte bine – peste 90% din fibra pe care o folosim este fibra reciclată.
• În Europa, ambalajele de hârtie sunt cele mai reciclate din toată gama de ambalaje – peste 80%. Ele sunt urmate de ambalajele de metal și sticlă – în jur de 75% și de ambalajele de plastic – 37 – 38%. Acestea sunt date Eurostat corespunzătoare anului 2020.
• În cel mai rău caz, dacă nu reușim să colectăm fibra și ajunge la groapa de gunoi sau, mai rău, în natură, aceste deșeuri de hârtie se degradează foarte rapid. Hârtia igienico-sanitară, de exemplu, are nevoie de trei luni ca să dispară, hârtia de carton ondulat dispare în aproximativ cinci luni. Spre comparație, ambalajul de plastic are nevoie de sute de ani pentru a se degrada. Așa că economia circulară este posibilă și în industria de hârtie ne-am apucat de mult timp și am ajuns acum la un sistem de sustenabilitate și circularitate foarte ridicat, în toată Europa, inclusiv în România.
• Provocările pe care le avem, atât în România, cât și la nivel european. Din toate deșeurile de hârtie generate într-un an, aproximativ 40% se regăsesc în circuitul industrial și comercial, iar 60% sunt la populație. Colectarea deșeurilor din circuitul industrial și comercial funcționează foarte bine în România, întrucât firmele și retailerii nu pot risca să nu respecte legea privind colectarea selectivă a deșeurilor. Noi, ca reciclatori, avem contracte directe cu întreprinderile și retailerii, sau contracte indirecte – există firme private care colectează toate tipurile de deșeuri și le sortează, dacă nu sunt selectate. Nouă ne dau deșeurile de ambalaje, pe care noi putem să le reciclăm, apoi. Lucrul acesta funcționează foarte bine în România.
• Din păcate, așa cum am spus, 60% din deșeuri sau maculatură se regăsește la populație, și acolo situația nu este deloc roz. Mai puțin de 10% din deșeurile de la ambalaje provenite de la populație ajung în final la noi, pentru reciclare. În Europa, rata de deșeuri din ambalaje care ajung la groapa de gunoi este sub 20%, în România este peste 50%. Rata de reciclare a deșeurilor de ambalaje este în Europa de aproape 65%. În România suntem acum sub 40%. Când ne gândim la acest 40%, acestea provin în special de la întreprinderi sau de la retaileri. Din păcate, foarte puține provin de la populație.
• Cauzele: educația, infrastructura și controlul. Acum se face puțină educație în România, dar ar trebui să mergem mult mai departe. Infrastructura – sistemul nu este bine pus la punct. Avem probleme pe partea de firme de salubrizare, care nu au reușit până acum să organizarea colectarea selectivă în România, și există probleme de logistică și de transport.
• În final, controlul. Sunt foarte puține sancțiuni aplicate pentru cei care nu respectă targetul de selectare colectivă.
• Pentru noi există și un alt risc ce vine, surprinzător, din Europa. S-a vorbit despre legislația în vigoare. Acum, la nivel european este în discuție Packaging Waste Regulation, un nou regulament pe partea de ambalaje și deșeuri din ambalaje, în special pentru a preveni și a reduce impactul deșeurilor din ambalaje asupra mediului și a sănătății umane. Problema pe care noi o vedem ca producător de ambalaje de hârtie: ambalaj reciclat și ambalaj reutilizat. Sunt două concepte diferite. Reciclat înseamnă că reutilizăm materia primă, fibră sau granule de plastic. Reutilizare înseamnă că reutilizăm ambalajul. La acest moment sunt fixate niște targeturi de reutilizare de la care sunt exceptate ambalajele din carton ondulat. Dar, sunt amendamente ce vor să elimine excepția. Ar fi un dezastru, pentru că ar afecta un sistem ce funcționează foarte bine – ambalajul de hârtie și de carton ondulat -, pentru că principiul de ambalaj de hârtie și de carton ondulat este reciclare, adică odată ce ambalajul a ajuns pe piață, se recuperează ambalajul și se reciclează și se fac alte ambalaje. Ambalajele de hârtie și de carton ondulat nu pot să fie reutilizate. Ambalajele ce pot fi reutilizate sunt ambalajele de plastic.
• Dacă trece acest amendament, înseamnă că pe piață se vor înlocui ambalajele de carton sau de hârtie cu ambalaje de plastic. Va fi un dezastru. S-au făcut multe studii de piață și concluzia este că va fi un dezastru pentru mediu.
• Provocarea pe care o avem în România este partea de colectare selectivă și să știți că în momentul acesta noi suntem limitați în produse de hârtie și de ambalaje pentru că nu avem destule materii prime, materii prime care sunt deșeurile de ambalaje.
• Provocarea din Europa este acest nou regulament european, care riscă să genereze miliarde de ambalaje din plastic, în detrimentul ambalajelor din carton.

Partenerii evenimentului:

• Asociația „Berarii României”
• Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM) 
• Asociația OIREP Ambalaje 
• NNDKP 
• RETIM și RER Group 
• RetuRO 
• ROMPAP – Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie
• Sistemul Național de reciclare a Bateriilor – SNRB 
• Tomra