Creditarea responsabilă, prin adecvarea ofertei la profilul debitorului, este probabil cel mai important obiectiv al „Codului de Bune Practici Bancare în Relația cu Debitorii Consumatori”, lansat luni în consultare publică de Consiliul Patronatelor Bancare din România.
Documentul este, în fapt, un cod de conduită care conţine multe practici deja încetăţenite după recrudescenţa creditelor neperformante, urmare a crizei financiare, care a scos la iveală lacunele procesului de creditare în România în condiţii de ignoranţă a debitorilor privind riscurile pe care şi le-au asumat.
Noutatea Codului este asumarea de către bancheri a „unui cadru de creditare responsabilă, care cuprinde, printre altele:
- furnizarea unui produs adecvat profilului fiecărui Debitor, atât ca structură, cât și ca grad de complexitate,
- informarea corespunzătoare a Debitorului, încă din etapa precontractuală, cu privire la:
- drepturile și obligațiile ce decurg din contractul de credit;
- riscurile asumate de către debitor prin semnarea contractului de credit, inclusiv cele referitoare la:
- – variația dobânzii;
- – fluctuația cursului valutar;
- – pierderea locului de muncă;
- – diminuarea veniturilor familiei;
- încurajarea clientului pentru o planificare financiară solidă a veniturilor și cheltuielilor;
informarea debitorului, pe parcursul derulării contractului, asupra modificării oricaror elemente relevante în legatură cu derularea creditului, în conformitate cu cerințele legale și/ sau contractuale aplicabile”.
Codul se referă la două tipuri de situaţii în care se pot afla debitorii: „difiultăţile de plată” şi „cazurile sociale” diferenţa dintre cele două fiind aceea că, în cazul din urmă, este vorba de deces sau invaliditate.
Altfel, Codul are meritul de a concentra într-un singur document propus tuturor băncilor, idei şi soluţii dintre care cele mai multe sunt deja folosite de bănci în rezolvarea cazurilor de întârziere a ratelor la credite. Dintre acestea se remarcă:
- „consolidarea mai multor contracte de credit şi
- acordarea dreptului de vânzare a bunului imobil ipotecat direct de către debitor (vânzare voluntară), urmată de rambursarea anticipată, totală sau parțială a creditului garantat cu respectivul bun, utilizând integral – însă în limita valorii totale a sumelor datorate Băncii – fondurile obținute în urma procesului de valorificare a garanției”.
Cinci bănci au semnat deja documentul sunt Banca Comercială Română, care are cea mai mare cotă de piaţă după mărimea activelor (16,28% la 31 decembrie 2016), Raiffeisen Bank (locul 4, 8,49%), UniCredit Bank (5, 8,30%), ING Bank (6, 7,08%) și Bancpost (8, 2,96%).
Consultaţi AICI Codul de bune practici bancare al Patronatelor Bancare din România
Codul este supus consultării publice până la finele lunii ianuarie 2018 și vine cu o întârziere de mai mulți ani, după ce rata creditelor neperformante ale băncilor a scăzut considerabil și se mai măsoară doar cu o cifră înainte de virgulă: 9,04%.
