Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Patria sutelor de tone de gunoaie aruncate peste tot se împiedică în legislație: Raport CE – România, restanțe majore la implementarea politicilor de mediu

de Adrian N Ionescu 8.2.2017

România suferă de aplicarea cerințelor de mediu convenite la nivelul UE, chiar și atunci când legislația românească le reflectă „cu acuratețe”, potrivit unui raport al Comisiei Europene (CE) privind aplicarea politicilor de mediu, The EU Environmental Implementation Review.

Multe dintre cerințele europene nici măcar nu sunt încă transpuse în legislația autohtonă, arată documentul executivului european.

Dintre cele 81 de probleme sesizate în raport privind aplicarea standardelor UE, România este deficitară la 36, potrivit „Ghidului pentru țările membre”, care cuprinde așa numitele sugestii pe care CE le face pe 11 direcții de acțiune.

Cele 36 de probleme (sau „provocări”, în limbajul diplomatic al raportului CE) sunt condiţionalităţi pe care Guvernul României şi le-a asumat încă din 2014.

Întârzierea îndeplinirii celor 36 de condiționalități poate duce la suspendarea integrală sau parțială a plăților aferente Programelor Operaționale – 31 decembrie 2016 a fost termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească majoritatea standardelor de mediu europene.

Prioritate zero – managementul deșeurilor

Dintre problemele remarcate de raportul CE în cazul României cele mai urgente chestiuni de rezolvat sunt cele privind managementul deşeurilor.

România riscă să plătească în acest an o amendă de 1,74 milioane euro plus penalităţi de până la 124.000 de euro pe zi, pentru faptul că autoritățile nu au reușit să închidă depozitele municipale de deșeuri, care nu sunt coforme cu standardele, potrivit unui proiect de Ordonanță menit să modifice OUG nr. 196/2005 privind taxa pentru depozitarea deșeurilor.

Perioada de consultare publică s-a terminat pe 29 ianuarie 2017, dar Guvernul nu a aprobat încă noua OUG. Transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2012/19/UE, pentru care statul român este culpabil, trebuie făcută până la 14 februarie 2017.

Potrivit Raportul CE, România rămâne ultima din UE la:

  • „Îmbunătăţirea capacităţii administrative şi a coordonării agenţiilor implicate în aplicarea normelor privitoare mai ales la managementul deşeurilor şi a apei, ca şi îmbunătăţirea calităţii impactului” (măsurilor luate);
  • „Grăbirea aplicării strategiei de întărire a administraţiei publice, în care mediului ar trebui să i se acorde atenţia cuvenită”;

România are o problemă foarte gravă în domeniul deșeurilor: Din 65 de depozite, mai avem 20 care nu sunt închise. 16 iulie 2017 este termenul până la care trebuie închise în toată Europa gropile de gunoi neconforme. În caz contrar, România ar putea primi noi sancțiuni.

Economie circulară subdezvoltată

România nu a adoptat încă o politică națională privind programul pentru o economie circulară, deși are în realitate unele inițiative care sprijină tranziția spre o economie circulară, cu accent în special pe deșeuri”, spune raportul CE.

Economia circulară înseamnă, de fapt, un management al resurselor reciclabile. „Eficiența resurselor din România este scăzută, iar economia circulară este subdezvoltată”, constată Comisia Europeană.

În 2015, „productivitatea resurselor” a fost una dintre cele mai scăzute din UE, înregistrând 0,31 euro/kg față de media Uniunii, de 2 euro/kg.

România are niveluri de reciclare și compostare foarte scăzute, respectiv 16%, față de media europeană de 44%. În schimb, rata de depozitare a deșeurilor este cea mai mare din UE (82 % în 2013).

„Aceasta indică faptul că resursele nu sunt păstrate în cadrul economiei, atunci când un produs a ajuns la sfârșitul duratei sale de viață. O economie mai circulară, adică axată pe reciclare și reutilizare, precum și pe utilizarea mai eficientă a resurselor, ar contribui la stimularea investițiilor. De asemenea, aceasta ar genera beneficii atât pe termen scurt, cât și pe termen lung pentru mediu, ocuparea forței de muncă și economie în ansamblu”, se spune în raport.

România are de îndeplinit până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective în materie de reciclare:

  • minimum 50% rată de reutilizare și reciclare din masa totală a cantităților de deșeuri (hârtie, metal, plastic și sticlă),
  • minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială
  • minimum 70% din masa cantităților de deșeuri ne-periculoase provenite din activități de construcție și demolări,
  • 60% valorificare a deșeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională
  • o cantitate colectată anual de deșeuri electronice de 4 kg/locuitor
  • colectarea separat a bio-deșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.

Apă, aer şi biodiversitate

Principala presiune asupra apelor de suprafață din România este poluarea difuză care afectează 33 % din corpurile de apă. Reglementarea debitului și alterările morfologice afectează 13 % din corpurile de apă, iar sursele punctiforme de poluare afectează 8 % din corpurile de apă”, spune raportul CE.

De asemenea, România este încă „în cursul unor perioade de tranziție pentru punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale”. Are, prin urmare, un număr limitat de obligații de conformitate în domeniu.

Totuşi, „rezultatele ultimului exercițiu de raportare – chiar dacă nu se referă decât la expirarea primului termen de tranziție în 2010 – nu au fost promițătoare, având în vedere că doar una dintre cele 1.852 de aglomerări din România a fost raportată ca fiind în deplină conformitate”.

„În consecință, România va trebui să depună un efort considerabil pentru a-și îmbunătăți conformitatea în următorii ani, având în vedere că termenul final prevăzut în Tratatul de aderare este sfârșitul anului 2018”.

Raportul menţionează la capitolul „Calitatea aerului” că, în România, „emisiile de poluanți atmosferici din România au scăzut semnificativ”. Şi ”se încadrează în plafoanele naționale de emisie aplicabile în prezent”.

„Calitatea aerului din România continuă să fie un motiv de îngrijorare. Pentru anul 2013, Agenția Europeană de Mediu a estimat că aproximativ 25 330 de decese premature au fost cauzate de concentrațiile pulberilor în suspensie, 430 de concentrațiile de ozon și 1 900 de concentrațiile de dioxid de azot”, potrivit raportului.

Raoportul acuză, în acest sens „depășirile standardelor UE privind calitatea aerului. România trebuie să-și intensifice eforturile în vederea îndeplinirii standardelor UE privind calitatea aerului”.

Starea de conservare a speciilor protejate este inadecvată în 67,19% dintre cazuri, favorabilă în proporție de 19%, necunoscută (8,42%) și, nu în ultimul rând, nefavorabilă (5%), potrivit documentului Comisiei Europene.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.2.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Convenție Națională PLUS/ Dacian Cioloş, validat preşedinte cu majoritate de voturi

Vladimir Ionescu

UPDATE 18:00 Dacian Cioloş a fost validat, sâmbătă, la Convenţia Naţională a PLUS, cu majoritate de voturi, în funcţia de preşedinte al partidului. Informaţia de bază:… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului sesizează CCR: Numirea unor procurori în DNA fără specializare în fapte de corupție restrânge dreptul la un proces echitabil

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului, Renate Weber, consideră că la DNA ar trebui să fie angajați doar procurori cu specializare în fapte de corupție. Instituția a ridicat la… Mai mult

Stiri

Jandarmeria a desecretizat convorbirile radio din 10 august 2018

Razvan Diaconu

Jandarmeria a desecretizat comunicaţiile din seara protestelor de pe 10 august 2018, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, sâmbătă, precizând că acestea vor ajunge… Mai mult

Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult