fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Patria sutelor de tone de gunoaie aruncate peste tot se împiedică în legislație: Raport CE – România, restanțe majore la implementarea politicilor de mediu

de Adrian N Ionescu 8.2.2017

România suferă de aplicarea cerințelor de mediu convenite la nivelul UE, chiar și atunci când legislația românească le reflectă „cu acuratețe”, potrivit unui raport al Comisiei Europene (CE) privind aplicarea politicilor de mediu, The EU Environmental Implementation Review.

Multe dintre cerințele europene nici măcar nu sunt încă transpuse în legislația autohtonă, arată documentul executivului european.

Dintre cele 81 de probleme sesizate în raport privind aplicarea standardelor UE, România este deficitară la 36, potrivit „Ghidului pentru țările membre”, care cuprinde așa numitele sugestii pe care CE le face pe 11 direcții de acțiune.

Cele 36 de probleme (sau „provocări”, în limbajul diplomatic al raportului CE) sunt condiţionalităţi pe care Guvernul României şi le-a asumat încă din 2014.

Întârzierea îndeplinirii celor 36 de condiționalități poate duce la suspendarea integrală sau parțială a plăților aferente Programelor Operaționale – 31 decembrie 2016 a fost termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească majoritatea standardelor de mediu europene.

Prioritate zero – managementul deșeurilor

Dintre problemele remarcate de raportul CE în cazul României cele mai urgente chestiuni de rezolvat sunt cele privind managementul deşeurilor.

România riscă să plătească în acest an o amendă de 1,74 milioane euro plus penalităţi de până la 124.000 de euro pe zi, pentru faptul că autoritățile nu au reușit să închidă depozitele municipale de deșeuri, care nu sunt coforme cu standardele, potrivit unui proiect de Ordonanță menit să modifice OUG nr. 196/2005 privind taxa pentru depozitarea deșeurilor.

Perioada de consultare publică s-a terminat pe 29 ianuarie 2017, dar Guvernul nu a aprobat încă noua OUG. Transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2012/19/UE, pentru care statul român este culpabil, trebuie făcută până la 14 februarie 2017.

Potrivit Raportul CE, România rămâne ultima din UE la:

  • „Îmbunătăţirea capacităţii administrative şi a coordonării agenţiilor implicate în aplicarea normelor privitoare mai ales la managementul deşeurilor şi a apei, ca şi îmbunătăţirea calităţii impactului” (măsurilor luate);
  • „Grăbirea aplicării strategiei de întărire a administraţiei publice, în care mediului ar trebui să i se acorde atenţia cuvenită”;

România are o problemă foarte gravă în domeniul deșeurilor: Din 65 de depozite, mai avem 20 care nu sunt închise. 16 iulie 2017 este termenul până la care trebuie închise în toată Europa gropile de gunoi neconforme. În caz contrar, România ar putea primi noi sancțiuni.

Economie circulară subdezvoltată

România nu a adoptat încă o politică națională privind programul pentru o economie circulară, deși are în realitate unele inițiative care sprijină tranziția spre o economie circulară, cu accent în special pe deșeuri”, spune raportul CE.

Economia circulară înseamnă, de fapt, un management al resurselor reciclabile. „Eficiența resurselor din România este scăzută, iar economia circulară este subdezvoltată”, constată Comisia Europeană.

În 2015, „productivitatea resurselor” a fost una dintre cele mai scăzute din UE, înregistrând 0,31 euro/kg față de media Uniunii, de 2 euro/kg.

România are niveluri de reciclare și compostare foarte scăzute, respectiv 16%, față de media europeană de 44%. În schimb, rata de depozitare a deșeurilor este cea mai mare din UE (82 % în 2013).

„Aceasta indică faptul că resursele nu sunt păstrate în cadrul economiei, atunci când un produs a ajuns la sfârșitul duratei sale de viață. O economie mai circulară, adică axată pe reciclare și reutilizare, precum și pe utilizarea mai eficientă a resurselor, ar contribui la stimularea investițiilor. De asemenea, aceasta ar genera beneficii atât pe termen scurt, cât și pe termen lung pentru mediu, ocuparea forței de muncă și economie în ansamblu”, se spune în raport.

România are de îndeplinit până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective în materie de reciclare:

  • minimum 50% rată de reutilizare și reciclare din masa totală a cantităților de deșeuri (hârtie, metal, plastic și sticlă),
  • minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială
  • minimum 70% din masa cantităților de deșeuri ne-periculoase provenite din activități de construcție și demolări,
  • 60% valorificare a deșeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională
  • o cantitate colectată anual de deșeuri electronice de 4 kg/locuitor
  • colectarea separat a bio-deșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.

Apă, aer şi biodiversitate

Principala presiune asupra apelor de suprafață din România este poluarea difuză care afectează 33 % din corpurile de apă. Reglementarea debitului și alterările morfologice afectează 13 % din corpurile de apă, iar sursele punctiforme de poluare afectează 8 % din corpurile de apă”, spune raportul CE.

De asemenea, România este încă „în cursul unor perioade de tranziție pentru punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale”. Are, prin urmare, un număr limitat de obligații de conformitate în domeniu.

Totuşi, „rezultatele ultimului exercițiu de raportare – chiar dacă nu se referă decât la expirarea primului termen de tranziție în 2010 – nu au fost promițătoare, având în vedere că doar una dintre cele 1.852 de aglomerări din România a fost raportată ca fiind în deplină conformitate”.

„În consecință, România va trebui să depună un efort considerabil pentru a-și îmbunătăți conformitatea în următorii ani, având în vedere că termenul final prevăzut în Tratatul de aderare este sfârșitul anului 2018”.

Raportul menţionează la capitolul „Calitatea aerului” că, în România, „emisiile de poluanți atmosferici din România au scăzut semnificativ”. Şi ”se încadrează în plafoanele naționale de emisie aplicabile în prezent”.

„Calitatea aerului din România continuă să fie un motiv de îngrijorare. Pentru anul 2013, Agenția Europeană de Mediu a estimat că aproximativ 25 330 de decese premature au fost cauzate de concentrațiile pulberilor în suspensie, 430 de concentrațiile de ozon și 1 900 de concentrațiile de dioxid de azot”, potrivit raportului.

Raoportul acuză, în acest sens „depășirile standardelor UE privind calitatea aerului. România trebuie să-și intensifice eforturile în vederea îndeplinirii standardelor UE privind calitatea aerului”.

Starea de conservare a speciilor protejate este inadecvată în 67,19% dintre cazuri, favorabilă în proporție de 19%, necunoscută (8,42%) și, nu în ultimul rând, nefavorabilă (5%), potrivit documentului Comisiei Europene.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.2.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Mugur Isărescu: Băncile Centrale – 3 căi de integrare a riscurilor climatice

Adrian N Ionescu

Băncile centrale și autoritățile de supraveghere financiară trebuie să găsească instrumentele analitice, metodele și datele potrivite pentru a integra riscurile climatice în activitatea lor, în… Mai mult

Stiri

DNA – 2020: În 105 dosare deschise în legătură cu pandemia de Covid – prejudicii de sute de milioane

Vladimir Ionescu

DNA a instrumentat anul trecut 105 dosare legate de pandemie, cinci dintre acestea au fost deja trimise cu rechizitoriu în instanță, iar alte 24 sunt… Mai mult

Stiri

Romgaz va depune o ofertă pentru preluarea participației ExxonMobil în Marea Neagră la Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) va depune o ofertă pentru preluarea participaţiei ExxonMobil la concesiunea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, înainte de expirarea… Mai mult

Europa

400 de milioane de doze de vaccinuri “fantomă” – oferta rețelelor infracționale către statele UE

Iulian Soare

Rețele special organizate au încercat să vândă unor state membre  400 de milioane de doze de vaccin împotriva Covid-10, la un preț de aproape trei… Mai mult

Europa

18 companii au renunțat să mai lucreze la Nord Stream 2 de teama sancțiunilor americane

Razvan Diaconu

Un număr de 18 companii au fost convinse de perspectiva unor sancțiuni americane să nu mai lucreze pentru proiectul gazoductului rusesc Nord Stream 2, arată… Mai mult

Stiri

PNL anunță că nu susține proiectul lui Nicușor Dan de suspendare pentru 2 ani a PUZ-urilor sectoarelor, ci doar pentru 3 luni

Razvan Diaconu

Nicușor Dan a cedat, joi dimineață, în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism a Primăriei Capitalei, în privința dorinței sale de a impune suspendarea pe o… Mai mult

Stiri

Profitul Romgaz a crescut cu 15% în 2020, pe seama reducerii amortizării, redevenței și a impozitului

Adrian N Ionescu

Profitul net al celui mai mare producător român de gaze naturale, Romgaz (SNG), a depășit 1.254 milioane de lei, în creștere cu 15,1% în anul… Mai mult