Partidul Reformei (centru-dreapta) al premierului Kaja Kallas a câştigat alegerile legislative din Estonia cu 31,6% din voturi, în timp ce partidul de extremă dreapta EKRE s-a clasat pe locul doi, cu 16%, conform rezultatelor aproape definitive.
Estonienii au votat duminică pentru a-şi alege noul parlament într-un scrutin care i-ar fi putut consolida pe naţionaliştii de extremă dreaptă, un partid care a făcut campanie împotriva unor noi livrări de arme spre Ucraina. EKRE pledează împotriva livrărilor suplimentare de arme către Kiev, afirmând că Estonia nu ar trebui să-şi deterioreze relaţiile cu Moscova. De asemenea, partidul astăzi în opoziţie vrea ca Estonia să nu mai accepte refugiaţi ucraineni şi să reducă imigraţia pentru a-i proteja pe lucrătorii estonieni.
Pentru a guverna, Partidul Reformei va trebui să formeze, la fel ca în legislatura care se încheie, o coaliţie cu unul sau mai multe partide din parlamentul care are 101 locuri. Partidul de Centru (centru-stânga) a obţinut 14,7% din voturi, Estonia 200 (liberal) 13,5%, Partidul Social Democrat 9,4% şi Isamaa (conservator) 8,3%, potrivit Comisiei electorale.
Solicitată de presă să comenteze, Kaja Kallas s-a declarat mulţumită de rezultate, subliniind totodată că aşteaptă numărătoarea definitivă. „Este mult mai bine decât ne aşteptam”, a declarat premierul în exerciţiu Kallas. „Am exclus coaliţia cu EKRE şi îmi menţin afirmaţiile aşa cum am făcut-o în 2019”, a adăugat ea, citată de Reuters, agenție preluată de Agerpres.
„Cred că, având un mandat atât de puternic, asta nu se va schimba”, a declarat Kaja Kallas duminică.
„Celelalte partide – cu excepţia EKRE şi, eventual, a celui de Centru – au ales aceeaşi linie. Deci cred că putem găsi un teren comun aici”, a adăugat ea.
Dacă rezultatele ar urma să se confirme, Partidul Reformei şi-ar depăşi rezultatul de acum patru ani (28,9%) şi ar obţine 38 de mandate (+4). Popular printre oameni de afaceri şi tineri profesionişti, Partidul Reformei a promis să majoreze cheltuielile militare la cel puţin 3% din PIB şi să relaxeze fiscalitatea pentru întreprinderi. El susţine parteneriatele civile între persoanele de acelaşi sex.
Membră a Uniunii Europene şi NATO, Estonia, o ţară cu 1,3 milioane de locuitori, a fost la originea apelurilor internaţionale lansate anul trecut în favoarea unui ajutor militar pentru Ucraina care luptă împotriva invaziei ruse.
Ajutorul militar estonian acordat Ucrainei reprezintă în prezent mai mult de 1% din Produsul Intern Brut (PIB), fiind cea mai mare contribuţie din toate ţările raportat la anvergura economiei lor.
***
