Partide europene de extrema dreaptă sprijină acțiunile împotriva UE ale unor regimuri autocratice, arată un raport privind ingerința străină și dezinformarea, adoptat de o comisie specială a Parlamentului European.
Documentul, care a primit 25 de voturi pentru, 8 împotrivă și o abținere, va fi votat în ședința plenară din luna mai. El a fost elaborat după 50 de audieri în care au fost intervievaţi peste 130 de experți, pe parcursul a 18 luni.
Raportul avertizează asupra amenințării reprezentate de regimurile autocratice străine, în special Rusia și China, transmite publicația spaniolă El Periodico, preluată de Rador.
De asemenea, în document se atrage atenția asupra lipsei măsurilor la nivel european pentru a împiedica actorii rău intenționați să preia controlul asupra infrastructurii critice, să lanseze atacuri cibernetice, să recruteze foști politicieni la nivel înalt și să polarizeze dezbaterea publică. O strategie la care participă și partidele politice europene de extremă dreaptă, acuzate că ar fi în slujba președintelui rus Vladimir Putin, mai scrie El Periodico.
Ca exemplu sunt prezentate acordurile de cooperare semnate de partide precum FPÖ austriac, Adunarea Națională (RN) franceză sau Liga italiană cu partidul Rusia Unită al lui Putin, dar şi „contactele strânse” pe care AFD german, Fidesz și Jobbik din Ungaria sau Partidul Brexit le au cu Kremlinul.
Câteva dintre aceste din urmă formațiuni au trimis voluntari ca „observatori electorali” la alegerile controlate de Moscova din Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, legitimând astfel un proces electoral condamnat de UE.
„În timpul audierilor am identificat diferite episoade ale eforturilor recente de interferență ale actorilor nestatali din țări terțe. Este deosebit de șocant cât de mult se află extrema dreaptă a întregii Europe în slujba Rusiei lui Vladimir Putin”, a avertizat cu îngrijorare europarlamentarul socialist Andreas Schieder, recunoscând că „situația este mai rea decât am crezut inițial” și că „Rusia, China și alte state autoritare încearcă să submineze democrațiile europene din interior”, folosind partide politice europene, rețele sociale și chiar foști politicieni europeni angajați pentru diverse cauze.
Îngrijorări privind apropierea Ungariei de Rusia și China
Raportul, care a primit 1.210 de amendamente ce au fost rezumate în 195 de compromisuri, citează ca exemplu și pe fostul cancelar german Gerhard Schröder și pe fostul prim-ministru finlandez Paavo Lipponen, care au fost angajați de Gazprom, monopolul rusesc al gazelor, pentru a accelera procesul de autorizare pentru gazoductele Nord Stream 1 și 2, pe fostul ministru de Externe austriac Karin Kneissl, angajat de compania petrolieră rusă Rosneft, precum și pe fostul premier francez Jean Pierre Raffarin, apărător al intereselor Chinei în Franța, printre alții.
Deputații europeni sunt, de asemenea, îngrijorați de rolul Ungariei și Serbiei în a ajuta China și Rusia să-și atingă obiectivele geopolitice.
Printre recomandările eurodeputaților pentru combaterea acestui tip de amenințare și sensibilizarea opiniei publice se sugerează campanii de informare, crearea unui sistem de sancțiuni împotriva dezinformarii, reguli mai stricte pentru platformele sociale, mai mult sprijin pentru mass-media pentru a garanta un pluralism mai mare și verificatori de date, luarea în considerare a infrastructurilor electorale ca entități critice, îmbunătățirea securității cibernetice pentru a preveni aplicațiile de spionaj, precum Pegasus, și clarificarea relațiilor neadecvate dintre unele partide politice europene și Rusia.
La cererea Partidului Popular și cu sprijinul partidului Ciudadanos, raportul solicită, de asemenea, o „investigație aprofundată” a contactelor strânse și regulate dintre „oficialii ruși și reprezentanții unui grup de secesioniști catalani din Spania”, precum și relația dintre cel mai mare donator privat pentru campania „Brexit leave”. Potrivit europarlamentarilor, ambele exemple „fac parte din strategia mai largă a Rusiei de a profita de orice ocazie pentru a manipula discursul şi a promova destabilizarea” în UE.
