Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne a Parlamentului European votează luni un raport nelegislativ referitor la primirea în Spațiul Schengen a Bulgariei şi în României.
Ca efect, Parlamentul va cere Consiliului să prezinte, cât mai curând posibil, un nou proiect de decizie privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România și, printr-un singur act juridic, să ia o decizie imediată pentru abolirea controalelor la frontierele interne, maritime și aeriene.
Potrivit proiectului de Raport:
1. Reamintim că toate dispozițiile privind implementarea aquis-ului Schengen au fost implementate de Bulgaria și de România din 2011
2. Regretă faptul că, în cei șapte ani care au trecut, Consiliul nu a luat decizia privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România, în ciuda solicitărilor repetate în acest sens formulate atât de către Comisie, cât și de către Parlament
3. Considerăm că propunerea de împărțire a eliminării controalelor la frontierele interne în două acte juridice, care stabilesc perioade de timp diferite pentru eliminarea controalelor la frontiere, deviază semnificativ de la textul proiectului de decizie al Consiliului din 29 septembrie 2010 aprobat de Parlament;
4. Regretă faptul că Parlamentul nu a fost consultat cu privire la această decizie; reamintește că Consiliul este obligat să consulte Parlamentul, astfel cum este prevăzut în Actul de aderare din 2005; își reiterează solicitarea adresată Consiliului de a notifica Parlamentul dacă intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de Parlament în rezoluția sa legislativă din 8 iunie 2011
5. Își exprimă îngrijorarea că introducerea unei abordări în două etape ar putea avea un impact negativ asupra viitoarei extinderi a spațiului Schengen; subliniază că eșecul de a ajunge la un consens în cadrul Consiliului pune sub semnul întrebării credibilitatea UE și erodează în mod continuu sprijinul public pentru politicile comune ale UE, demonstrând un tratament inegal al statelor membre și introducând linii artificiale de divizare în cadrul Uniunii; exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că astfel de practici contribuie la creșterea populismului și a naționalismului pe întreg continentul, ceea ce reprezintă o provocare fundamentală pentru funcționarea UE
6. Subliniază faptul că libera circulație a persoanelor dincolo de frontierele interne este una dintre principalele realizări ale UE; subliniază faptul că extinderea spațiului Schengen nu ar trebui să fie afectată negativ de neajunsurile din alte politici ale UE, cum ar fi Sistemul european comun de azil
7. Salută decizia Consiliului din 12 octombrie 2017 de acordare a unui acces pasiv Bulgariei și României la Sistemul de informații privind vizele și propunerea Consiliului de aplicare completă a celorlalte dispoziții ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informații Schengen din ambele state membre; consideră că aceste acte juridice constituie un pas spre eliminarea lacunelor de informare între statele membre care aplică integral acquis-ul Schengen și cele care îl aplică parțial; insistă ferm că adoptarea acestor acte nu ar trebui să servească la întârzierea eliminării controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene; ia act de faptul că, odată cu adoptarea acestor decizii, Bulgaria și România vor împărtăși toate responsabilitățile și obligațiile, dar nu și toate avantajele aderării la spațiul Schengen;
8. Subliniază faptul că acquis-ul Schengen nu a fost conceput pentru a acorda statut diferit statelor membre; atrage atenția asupra faptului că inacțiunea prelungită a Consiliului a creat o distincție clară în legislația UE referitoare la sistemele de informare și de gestionare a frontierelor între statele membre care aplică acquis-ul Schengen în întregime și cele care îl aplică parțial; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că acest lucru statuează existența paralelă de facto a unui spațiu Schengen cu liberă circulație și a unui spațiu Schengen fără liberă circulație;
9. Subliniază că, în ceea ce privește aplicarea integrală a acquis-ului Schengen, nu trebuie introduse criterii suplimentare sau legături cu alte mecanisme și politici ale Uniunii, altele decât condițiile preliminare specificate în Actul de aderare din 2005; invită statele membre să ia o decizie privind extinderea spațiului Schengen numai pe baza îndeplinirii condițiilor relevante pentru aplicarea acquis-ului Schengen în urma încheierii procesului de evaluare Schengen;
10. Îndeamnă Consiliul să prezinte cît mai curând posibil un nou proiect de decizie privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România și, prin intermediul unui act juridic unic, să ia o decizie imediată pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene;
11. Invită Consiliul să aplice aceeași abordare în cazul Croației de îndată ce sunt îndeplinite criteriile relevante;
12. Încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale ale statelor membre
Urmărește-ne pe Google News
