joi

30 mai, 2024

10 aprilie, 2024

Parlamentul European a dezbătut și adoptat miercuri Pachetul legislativ ”Migrație și Azil”, ce are elemente aflate în negociere de opt ani.

După precedente valuri succesive de migrație, UE consideră că e momentul să își repare legile disfuncționale în materie de imigrație.

Tomas Tobé, europarlamentar suedez membru al PPE, a prezis că nu va dormi bine înaintea votului. „Nimeni nu poate ști” rezultatul, a spus el. „Avem obligația față de cetățenii Europei de a arăta că Europa poate funcționa”, a spus și europarlamentarul olandez Sophie in ‘t Veld. Ideea că o altă oportunitate de a conveni asupra unei propuneri de migrație va mai apărea curând este o „iluzie completă”, a adăugat ea.

Ce conține pachetul ”Migrație și Azil”


Pachetul supus dezbaterilor de miercuri conține zece documente legislative (rezultatul votului în paranteză):

  • Controlul resortisanților din țări terțe la frontierele externe (366 voturi pentru, 229 împotrivă și 26 abțineri)

  • Sistemul european de informații privind cazierele judiciare – resortisanții țărilor terțe (340 voturi pentru, 249 împotrivă și 34 abțineri)

  • Procedura comună de protecție internațională în Uniune (322 voturi pentru, 266 împotrivă și 31 abțineri)

  • Stabilirea unei proceduri de returnare la frontieră și modificarea Regulamentului (UE) 2021/1148 (452 voturi pentru, 154 împotrivă și 14 abțineri)

  • Managementul azilului și a migrației (301 voturi pentru, 269 împotrivă și 51 abțineri)

  • Abordarea situațiilor de criză și forță majoră (301 voturi pentru, 272 împotrivă și 46 abțineri)

  • Înființarea „Eurodac”, pentru compararea amprentelor digitale pentru identificarea unui resortisant dintr-o țară terță sau apatrid aflat în situație de ședere ilegală (404 voturi pentru, 202 împotrivă și 16 abțineri)

  • Cadrul de relocare al Uniunii (329 voturi pentru, 253 împotrivă și 40 abțineri)

  • Standarde pentru calificarea resortisanților țărilor terțe sau apatrizilor ca beneficiari ai protecției internaționale (340 voturi pentru, 249 împotrivă și 34 abțineri)

  • Standarde pentru primirea solicitanților de protecție internațională (398 voturi pentru, 162 împotrivă și 60 abțineri)

Principale prevederi: Tratatul Dublin rămâne neschimbat

Noile reguli urmăresc să accelereze întoarcerea migranților care intră în Europa fără permisiune și să îi împiedice să călătorească în alte țări din UE.

Textul aprobat, care impune procesarea rapidă a solicitanților de azil, lasă totuși neatins Tratatul de la Dublin, păstrând astfel presiunea pe țările care sunt ”porți de intrare în UE”, precum Italia sau Grecia.

Solicitările de reformare a Tratatului de la Dublin au eșuat și în trecut, dar noul Pact privind Migrația și Azilul încearcă să mulțumească și cele mai recalcitrante state membre (în general, țări din ”prima linie” dar și state care nu acceptă migranți din principiu, precum Ungaria) și să stopeze fluxurile mari de migranți.

Piatra de temelie a sistemului de azil din UE, Tratatul de la Dublin, determină care țară UE este responsabilă pentru prelucrarea cererilor de protecție internațională.

Cote de relocare voluntară ce devin obligatorii pe timp de criză

Pactul sprijină un sistem de înregistrare mai strict pentru a accelera întoarcerea migranților în conformitate cu regulile Dublin. „Un screening mai strict ar putea ajuta la descurajarea mișcărilor secundare în spațiul Schengen”, se arată în text.

Pactul va include însă ”cote de relocare voluntară” stabilite chiar de statele membre. Astfel de realocări ”voluntare”, dar obligatorii, vor fi activate în timpul unei crize de migrație, definite de text drept „sosiri în masă, bruște, a resortisanților din țări terțe”. Comisia ar decide când să declanșeze mecanismul de criză.

Cine nu primește migranți plătește

Potrivit textelor adoptate miercuri, ”pentru a ajuta țările Uniunii aflate sub presiunea fluxurilor de migranți, restul statelor vor putea să contribuie prin transferul de solicitanți de azil sau beneficiari de protecție internațională pe teritoriul lor, prin contribuții financiare sau prin sprijin operațional și tehnic”.

Vor fi actualizate și criteriile potrivit cărora se stabilește statul membru responsabil de examinarea cererilor de protecție internațională.

Ultima etapă: aprobarea în Consiliu

După ce pachetul legislativ va fi aprobat oficial de Consiliu, cele zece acte legislative incluse vor intra în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Regulamentele se vor aplica după doi ani. În cazul Directivei privind condițiile de primire, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a modifica legislația națională.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: