miercuri

28 septembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 iulie, 2020

La 1 februarie, în REVISAL, registrul angajaților, existau 6,520 de milioane de contracte de muncă, iar la 1 iunie, cu toate că în cele patru luni de epidemie Covid-19 s-au închis 400.000 de contracte, erau înregistrate 6,440 milioane contracte de muncă, conform datelor oferite cursdeguvernare.ro de către secretarul de stat din Ministerul Muncii Tudor Polak.

Ceea ce înseamnă că de la intrarea în criză în România au dispărut 400.000 de locuri de muncă și au apărut alte 320.000.

Cu două mențiuni: este vorba despre contracte de muncă, nu de salariați, și o persoană poate avea mai multe contracte, de diferite tipuri.


Câți dintre salariați și-au pierdut locul de muncă nu se știe exact, întrucât baza de date a REVISAL nu permite interogarea după CNP-uri și, implicit, nu poate oferi o imagine clară, în orice moment, a situației de pe piața muncii.

La Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), numărul șomerilor era la sfârșitul lunii mai de 249.635 de persoane, cu 2.309 de persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare.

Cu precizarea că aceștia sunt șomeri înregistrați, care încasează indemnizația sau au ieșit din perioada de plată, dar își caută activ un loc de muncă. Nu sunt șomerii BIM comunicați de INS conform metologiei Biroului Internațional al Muncii (BIM), folosită de toate statele în raportarea acestui indicator.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 77.096 au fost şomeri indemnizaţi şi 172.539 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 3.429 de persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 5.738 persoane faţă de luna precedentă.


Potrivit INS, numărul șomerilor BIM a crescut în luna mai la 463.000, cu 31.000 în plus față de luna aprilie 2020 și cu 109.000 de persoane, față de mai 2019.

Situația paradoxală a numărului de contracte din REVISAL nu poate fi analizată de experți pentru a vedea ce s-a întâmplat în economie și pe piața muncii, cât timp nu se poate afla dacă o persoană a pierdut un contract și mai târziu a obținut altul, câte concedieri au avut loc, dacă unele persoane nu au reușit să revină în activitate după patru luni și ce risc există ca unele persoane să devină șomeri de lungă durată. Sunt exact datele pe baza cărora guvernele își fundamentează politicile în domeniu.

În lipsa explicațiilor din partea autorităților, cursdeguvernare.ro a apelat la actori din domeniu – repreznetanți ai patronatelor și sindicatelor, care așteaptă însă de la oficiali informații detaliate pentru a trage concluzii.

Posibilă ieșire la suprafață a unei părți din munca la negru

Potrivit unor surse, explicația pentru acest număr mare de contracte apărute în epidemie ar putea proveni, parțial, din scoaterea la suprafață a unor joburi la negru sau din zona gri. Unele firme care foloseau muncitori la negru i-au trecut pe contracte de muncă doar pentru a beneficia de subvenția acordată de stat în cadrul măsurilor de sprijin, de șomaj tehnic de exemplu.

Cu atât mai mult cu cât, în unele domenii, precum construcțiile, restricțiile de deplasare au crescut în epidmeie riscul de depistare a muncii la negru.

Semnalele din piață nu sugerează, spun cei intervievați de cursdeguvernare.ro, că ar fi dispărut doar 80.000 de contracte.

Iar dacă situația de criză se prelungește în domeniile respective, ele se pot transforma în contracte închise, adică în disponibilizări.

Și patronatele și sindicatele reclamă haosul din REVISAL, care nu permite să vedem radiografia în timp real a fenomenelor de pe piața muncii. Cât timp nu pot fi identificate punctele nevralgice, soluțiile elaborate își pierd din eficiență.

Bogdan Hossu, președintele cartel Alfa, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că au cerut datele din REVISAL pentru a vedea ce s-a întâmplat, cu atât mai mult cu cât și Guvernul vorbește despre sute de mii de șomeri.

Situația contractelor suspendate

În ceea ce privește șomajul tehnic, ultimele date arată că pe 26 iunie erau suspendate 141.664 de Contracte de Muncă Inidviduale (CMI), față 634.709, la 15 mai, când a încetat starea de urgență.

Principalele domenii afectate:

  • HORECA – 34.277 (față de 87.686 CIM-uri, la 15 mai)
  • industria prelucrătoare – 26.556 (152.888 de CIM-uri, la 15 mai)
  • comerț cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor – 13.264 (comparativ cu 122.672)

Din evoluție se observă schimbarea ordinii primelor trei cele mai afectate industrii, între cele două date – Hoteluri și restaurante a urcat pe primul loc, detronând industria prelucrătoare și comerțul, unde activitatea a fost reluată în cea mai mare parte.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

”Personalitatea economică” a județelor din România, respectiv sectoarele care produc cea mai mare parte a valorii adăugate brute (VAB) de la nivel local, variază semnificativ de la județ

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: