sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 martie, 2021

Potrivit unei proiecții ONU, una din șase persoane va avea peste 65 de ani în 2050, comparativ cu una din 11, în 2019

Pandemia de Covid-19 a lovit dramatic persoanele în vârstă, care nu numai că sunt cele mai vulnerabile în fața noului coronavirus, dar au suportat și o amplificare a prejudecăţilor şi a atitudinilor ageiste, avertizează ONU, care a prezentat joi primul său raport ce are ca obiect discriminarea pe criterii de vârstă.

„Vorbim de ageism atunci când vârsta este folosită la categorisirea şi separarea indivizilor astfel încât aceştia sunt expuşi la prejudecăţi şi nedreptăţi, sunt dezavantajaţi, iar acest lucru diminuează solidaritatea între generaţii”, menționează un comunicat al ONU.

Fiecare a doua persoană din lume manifestă atitudini ageiste, un fenomen ce degradează sănătatea fizică și mentală a persoanelor, ceea ce costă societățile din toată lumea miliarde de dolari, în fiecare an, conform raportului.


Ageismul nu are ca victime doar persoanele în vârstă, ci și tinerii, dar este dificilă identificarea precisă a fenomenului, care poate îmbrăca forme foarte diverse. Este, cu siguranță, extrem de răspândit şi „este prezent în numeroase instituţii şi sectoare ale societăţii, inclusiv cele care furnizează asistenţă medicală şi servicii sociale, la locul de muncă, în media şi în sistemul judiciar”, observă autorii raportului.

Principalele stereotipuri identificate de experți: „Persoanele în vârstă sunt percepute frecvent ca fiind în mod uniform fragile şi vulnerabile, în timp ce tinerii sunt prezentaţi ca invincibili sau imprudenţi şi iresponsabili.

La nivel mondial, o persoană din două manifestă discriminare faţă de persoanele vârstnice.

În Europa, singura regiune pentru care au existat date, o persoană din trei declară că a fost ţinta discriminării pe criterii de vârstă, iar tinerii cred că sunt în mai mare măsură victime ale acesteia faţă de alte categorii de vârstă.


Ageismul poate fi observat cu ușurință în sistemul de asistență medicală, la locul de muncă, în mass-media și în sistemul juridic.

Criza sistemelor de sănătate a amplificat discriminarea persoanelor în vârstă

Rationalizarea asistenței medicale exclusiv pe vârstă este larg răspândită și s-a accentuat în pandemie, când mai multe state au decis liste de prioritizare a pacienților admiși la Terapie Intensivă în cazul depășirii capacității spitalelor.

De asemenea, o analiză din 2020 a arătat că în 85% din 149 de studii, vârsta a fost factorul determinant pentru a stabili cine primește anumite proceduri sau tratamente medicale.

(Citiți și: „Europa va fi lovită de al 3-lea val al pandemiei – avertisment OMS. Italia, noi reguli pentru triajul pacienților„)

Atât adulții mai în vârstă, cât și cei mai tineri sunt adesea dezavantajați la locul de muncă, iar accesul la perfecționare și specializare scade semnificativ pe măsura înaintării în vârstă.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Ageismul împotriva tinerilor se manifestă în special pe piața muncii, în sănătate și politică, domenii în care accesul lor este mai limitat.

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: