Al treilea val al pandemiei de Covid-19 ar putea lovi Europa la începutul anului 2021, dacă statele vor repeta greșelile făcute până în prezent, a declarat David Nabarro (foto), emisar special al OMS pentru Covid-19, transmite Reuters, preluată de News.ro.
Țările UE se confruntă cu o situație dificilă și pregătesc noi restricții. Italia, care se teme de repetarea situației din primăvară, a stabilit prioritățile pentru momentul în care capacitatea spitalelor. Prioritate vor avea pacienții cu șanse de supraviețui, așa cum s-a stabilit și în Elveția.
Relaxarea restricțiilor sau introducerea lor cu intermitențe și lipsa unor măsuri pentru adaptarea sistemelor de sănătate la nou situație, sunt principalele greșeli ale țărilor din Europa, a spus oficialul OMS:
„Nu au construit peste vară infrastructura necesară, după ce au adus sub control primul val. Acum avem al doilea val. Dacă nu vor construi infrastructura necesară, vom avea un al treilea val la începutul anului viitor”.
În Europa a avut loc pentru scurt timp o scădere a numărului de infecţii cu noul coronavirus, dar acum se confruntă cu noi creșteri, întrucât au renunțat prea repede la anumite măsuri: în Germania şi Franţa, numărul de cazuri a crescut sâmbătă cu un total de 33.000, Elveţia şi Austria au mii de cazuri zilnic, iar Turcia a raportat un număr record de 5.532 de cazuri în 24 de ore.
David Nabarro a oferit ca exemplu Elveția, care ar putea ajunge la „un număr foarte ridicat de îmbolnăviri şi decese”, pentru că, de exemplu, a permis skiatul, dar cu purtarea măştii în gondole. Austria, însă, a ales să închidă stațiunile.
„După scăderea ratelor de infectare, şi vor scădea, vom putea să fim cât de liberi dorim să fim. Dar acum, ar trebui să fie deschise staţiunile de schi? În ce condiţii?”, a declarat Nabarro Solothurner Zeitung.
El a lăudat reacţia unor ţări asiatice, care nu au relaxat prematur restricțiile. În Coreea de Sud, infecţiile au fost în permanență la un nivel relativ scăzut: „Oamenii sunt angajaţi total, au un comportament care face dificilă transmiterea virusului. Păstrează distanţa, poartă măşti, se izolează când sunt bolnavi, îşi spală mâinile şi suprafeţele. Protejează grupurile vulnerabile”.
„Trebuie aşteptat până când numărul cazurilor este scăzut şi rămâne scăzut. Reacţia Europei a fost incompletă”, a explicat David Nabarro.
Italia: Prioritate au pacienții care pot supraviețui
Institutului Superior al Sănătății (ISS) din Italia a postat pe site un document intitulat „Decizii pentru terapiile intensive în caz de disproporție între necesitățile de îngrijire și resursele disponibile în cursul pandemiei de COVID-19”.
În situații de urgență pot apărea situații deosebit de grave de dezechilibru între resursele disponibile și necesități, și este esențial să existe criterii de referință pentru a face alegeri deosebit de dificile, explică documentul ce stabilește cum se va face triajul pacienților ce vor fi admiși la terapie intensivă
Prioritatea vor avea cei care pot supraviețui, fără ca selecția să se rezume la vârstă.
Documentul se bazează pe principiile etice și juridice ale dreptului la sănătate, ale egalității și demnității sociale egale, ale solidarității, universalității și echității, ale autodeterminării. Și indică elementele pentru evaluarea clinică a probabilității de succes a terapiei intensive.
Pe 6 martie, când Italia s-a confruntat cu o criză sanitară fără precedent în ultimele decenii, au fost elaborate mai multe recomandări. Pentru secțiile de reanimare, aceste reguli echivalează cu a stabili cine „va putea cel mai probabil sau cel mai puțin probabil să depășească starea critică cu sprijinul terapiilor intensive”.
Vârsta pacienților nu este în sine un criteriu suficient pentru a determina cine poate beneficia de terapii. Au fost stabiliți 12 parametri și toate condițiile posibile care trebuie urmate înainte de a stabili cine va beneficia de tratamentul la Terapie Intensivă.
alegere pe care medicii, în caz de supraaglomerare, intenționează să o supună și atenției pacientului.
Elveția – fără resuscitare cardiopulmonară
Academia Elvețiană de Științe Medicale și de Societatea Elvețiană de Medicină Intensivă a stabilit și ea un document similat, încă din 20 martie, care este în vigoare din 20 martie, deși nu a fost încă adoptat oficial.
„Triajul tratamentelor de terapie intensivă în caz de lipsă de resurse” stabilește, printre altele: „La nivelul B, în caz de indisponibilitate a paturilor la terapie intensivă nu ar trebui făcută nicio resuscitare cardiopulmonară”.
Regulamentul mai conține și lista cazurilor ce nu vor fi internați în secția de Terapie Intensivă, în cazul supraaglomerării, o listă în care cele mai puține șanse de a ajunge în aceste secții le au persoanele peste 85 de ani: „Vârsta de peste 85 de ani. Vârsta de peste 75 de ani însoțită de cel puțin unul dintre următoarele criterii: ciroză hepatică, insuficiență renală cronică în stadiul III, insuficiență cardiacă de clasa NYHA mai mare de 1 și supraviețuire estimată la mai puțin de 24 de luni”.
Regulile de selecție pentru nivelul A, când sunt paturi disponibile la Terapie Intensivă, însă resurse sunt limitate: nu vor fi admiși la ATI cei care au următoarele diagnostice – „stop cardiac recurent, boală oncologică cu o speranță de viață mai mică de 12 luni, demență severă, insuficiență cardiacă clasa IV / NYHA, boală degenerativă în stadiul final”.
