CursDeGuvernare.ro: Afirmați în programul dvs. de guvernare că în următorii 10 ani, România trebuie să devină parte indispensabilă a nucleului Uniunii Europene, precum și un actor regional important. Am fost ultimul stat membru al UE care nu a avut, până ieri, o propunere acceptată de comisar european. Politica internă are un impact uriaș asupa politicii externe, cu atât mai mult cea de membru UE.
Ce poate face un președinte de țară, cu atribuții limitate în politica națională, pentru a limita astfel de derapaje la nivel de reprezentare externă? Care ar trebui să fie, după părerea dvs., mecanismul principal de desemnare a unui român în structuri de conducere la nivel european?
Dan Barna: România a fost pusă de guvernul Dăncilă în situația rușinoasă de a avea mai multe propuneri consecutive de comisar european, respinse toate. Rămăsesem ultimul stat fără o propunere legitimă și decentă pentru ocuparea postului. Oricum nu aveam o reputație prea bună după aproape doi ani de guvernare Dăncilă. Chiar dacă toți înțeleg că e o problemă internă, că sunt și ei politicieni și s-au mai confruntat sau se confruntă cu așa ceva, Brexitul este iarăși un exemplu cât de mult rău pot face niște politicieni populiști, România este constant în poziția în care trebuie să dea explicații. Mai degrabă perseverența în greșeală duce la lipsă de încredere și afectează importanța vocii României în Europa.
Simpla respectare a legilor și a Constituției, care obligau la decizie comună, și buna credință ar trebui să prevină astfel de situații. Legea cere Guvernului să trimită propunerea de comisar la Parlament pentru audieri, iar președintele are un rol constituțional în politica externă. Dar am fost într-o situație excepțională în care un guvern a pus mai presus de interesele României și de reguli, propriile interese de partid și electorale ale Vioricăi Dăncilă. Proceduri mai clare și criterii mai exigente, acestea ne vor feri pe viitor de rușinea pățită! Avem mulți români competenți, cu experiențe relevante, chiar internaționale, în multe domenii care ar putea reprezenta cu succes România în diferite instituții europene și internaționale. Președintele poate să exprime opinii, inclusiv în legătură cu persoane și să recunoască public și instituțional merite profesionale.
„Trebuie să ne respectăm angajamentul celor 2% din PIB pentru apărare și să creștem investițiile pentru înzestrare militară”
CursDeGuvernare.ro: “Suntem membri NATO și avem un parteneriat strategic cu Statele Unite. În plus suntem așezați într-un punct de inflexiune pe noua hartă geo-politică mondială. Securitatea cetățenilor României și a românilor de pretutindeni depinde direct de poziționarea și rolul strategic al României în lume.” – sunt alte afirmații pe care le susțineți în programul dvs.
Europa încă se confruntă în această perioadă cu cele mai mari provocări la adresa securității sale de la momentul căderii zidului Berlinului, de-a lungul bătrânului continent se conștientizează nevoia de a avea o apărare aeriană și anti-rachetă integrată, consolidată.
Ce părere aveți despre aceste sisteme integrate de apărare aeriană și anti-rachetă? Considerați că Europa de Est are suficiente garanții de securitate? Ar trebui măsuri suplimentare?
Dan Barna: Sistemul de apărare aeriană și anti-rachetă european din cadrul NATO, la care este și România parte, reprezintă o garanție de securitate și o descurajare pentru potențialii atacatori, de orice fel. Este un sistem integrat, la care participă multe țări membre și care va deveni curând pe deplin operațional. Avem alături de noi aliați puternici, state cu industrii militare solide și cercetare avansată în domeniu. Așa că da, în acest moment cred că România este mai bine apărată ca oricând, chiar dacă nouă ne lipsesc multe din punct de vedere al înzestrării militare. În opinia mea, trebuie să ne respectăm angajamentul celor 2% din PIB pentru apărare și să creștem investițiile pentru înzestrare pentru că suntem mult în urma altor aliați din regiune, de exemplu, a Poloniei. Am propus. în candidatura mea, o testare a nivelului de operativitate și conformitate a Strategiei Naționale de Securitate și o actualizare a acesteia de câte ori este necesar.
CursDeGuvernare.ro: Ce ar trebui să facă România, în concret, pentru a contribui la realizarea Capabilității Operaționale depline a NATO Ballistic Missile Defense (BMD)? Și care pot fi avantajele noastre directe și din punct de vedere economic?
Dan Barna: România poate să ofere mai mult pentru apărar în cadrul NATO, cu o condiție, înzestarea. Dar pentru asta, mai întâi, este necesar să conștientizăm că trăim vremuri complicate și că, chiar dacă nu se văd cu ochiul liber sau nu se simt la noi în curte, amenințările există și trebuie să fim pregătiți militar. Încă avem o industrie de apărare funcțională care contribuie și poate contribui mai mult, prin retehnologizare, reprofesionalizarea angajaților și management competent, la acest efort, în parteneriat cu firme de top din lume. Se întâmplă deja asta, dar, din păcate, am asistat în ultimii trei ani la politizarea și la coruperea acestui proces de către PSD și mă refer la scandalul fregatelor.
„Este inadmisibil să nu ai o actualizare anuală a strategiei de securitate cibernetică”
CursDeGuvernare.ro: Într-o lume plină de tehnologie, din ce în ce mai avansată. AI, VR și cu acces la internet de mare viteză în majoritatea zonelor urbane și rurale ale țării, atacurile cibernetice și phishingul sunt noile “arme” folosite astăzi în mod curent de hackeri mai mult sau mai puțin organizați. Corporațiile își dezvoltă continuu sisteme cât mai avansate de securitate împotriva acestor atacuri, dar, în ceea ce privește administrația publică, care sunt principalele vulnerabilităti ale sistemelor informatice ale instituțiilor publice și cum pot fi acestea îndepărtate?
Dan Barna: În România avem parte de instituții care eșuează sub ochii noștri, vorbim de un stat care nu mai poate susține cele mai elementare nevoi ale cetățeanului, începând cu siguranța și chiar cu viața acestuia. Din păcate e și cazul infrastructurile informatice publice, care au fost construite cu firme de partid și efectele se văd. Am avut timp de o lună de zile sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate căzut. Ne chinuim de ani de zile să adoptăm legile securității cibernetice, iar strategia națională de securitate cibernetică este atât de veche și depășită încât o putem compara cu un sistem MS-DOS. Într-o lume în care amenințările de securitate cibernetică sunt în continuă adaptare și diversificare, este inadmisibil să nu ai o actualizare anuală a strategiei de securitate în domeniu. Și asta într-o țară cu resursă umană competentă și cu câteva firme importante internațional în materie de securitate cibernetică.
Eu am câteva propuneri concrete în programul de candidatură pentru alegerile prezidențiale, dintre care voi sublinia două. În primul rând avem nevoie de crearea și adaptarea cadrului legislativ care să întărească capacitatea de reacție și reziliență în contextul evoluțiilor tot mai pregnante din domeniul războiului hibrid actual. În al doilea rând – configurarea unui Centru Național Integrat pentru Reziliență, în subordinea Prim-ministrului României, care va realiza și coordona protecția infrastructurii critice naționale, inclusiv în ce privește infrastructura cibernetică.
CursDeGuvernare.ro: Dacă veți câștiga alegerile prezidențiale, care va fi prima vizită oficială pe care ați întreprinde-o în noua calitate? Motivați alegerea.
Dan Barna: Una din prioritățile de top este relația cu românii din afara granițelor, alta este relația cu Republica Moldova și cea cu partenerii strategici ai României, în context european și euro-atlantic. Primele vizite le voi face exact în funcție de aceste criterii.
„Europarlamentarii USR PLUS au jucat un rol foarte important în deblocarea asistenței financiare UE – Republica Moldova”
CursDeGuvernare.ro: Relația României cu Republica Moldova este trasată de un parteneriat strategic, completat de o serie lungă de acorduri bilaterale. Cadrul formal, deplin acoperitor în ceea ce privește domeniile de cooperare, există, dar rezultatele notabile întârzie să apară. Ce trebuie schimbat aici, astfel încât rolul României să poată fi determinant în avansul Republicii Moldova pe calea integrării Europene?
Dan Barna: La învestirea noului guvern condus de Maia Sandu, România a reacționat ca o echipă de fotbal din diviziile județene, cu întârziere și cu bâlbe. Așa ceva este inadmisibil și nu trebuie să se repete. Noi, USR și PLUS, am transmis un mesaj clar și direct în favoarea dezoligarhizării, iar în discuțiile avute cu premierul Maia Sandu acest lucru a contat foarte mult. Nici acum nu îmi este clar, după ce am citit multe analize despre o așa-zisă susținere a Bucureștiului pentru regimul oligarhic al lui Plahotniuc, dacă chiar așa au stat lucrurile. Din exterior pare că există unde o problemă de încredere care trebuie rezolvată în relația Chișinău-București-Bruxelles. Cred că România trebuie să joace un rol politic mai important în Parteneriatul Estic.
Am convingerea că România ar susține într-un mod profesionist interesele și nevoile Moldovei în fața partenerilor din UE, iar azi după ce Alianța USR PLUS a trimis în Parlamentul European o echipă de profesioniști inclusiv pe relația cu Moldova, am face-o și mai bine decât a fost făcută până acum. O schimbare a început deja. Europarlamentarii Alianței USR PLUS au jucat un rol foarte important în deblocarea asistenței financiare UE – Republica Moldova. E doar începutul.
De asemenea voi transmite un mesaj pentru urgentarea extinderii gazoductului Iași-Ungheni spre Chișinău și interconectarea energetică a Moldovei cu piața românească și cea europeană, pentru a reduce dependența de concernul rus Gazprom care monopolizează piața gazelor naturale din Moldova.
O altă inițiativă concretă ar putea fi susținerea din partea României ca roamingul european să fie valabil și în Moldova. Cunoaștem cât de mulți cetățeni din Republica Moldova sunt cetățeni români sau se află la muncă în Uniunea Europeană. Îi putem ajuta să performeze și să le oferim condiții optime pentru viața și activitatea lor.
CursDeGuvernare.ro: Printre prioritățile trecute în programul dvs., la acest capitol afirmați: ” Încurajare și sprijin pentru dezvoltarea dimensiunii europene a politicii de apărare, în complementaritate cu obiectivele și strategia NATO”. Susțineți înființarea armatei europene? Vă rugăm să argumentați alegerea.
În UE nu se vorbește foarte direct despre ”înființarea unei armate europene” în sensul dat de majoritatea populației, ci mai degrabă despre o cooperare structurată permanentă (PESCO). PESCO le permite statelor membre ale UE să coopereze mai strâns în domeniul securității și al apărării. Acest cadru le permite acelor state membre care doresc și sunt capabile să facă acest lucru să dezvolte în comun capabilități de apărare, să investească în proiecte comune și să îmbunătățească contribuția și disponibilitatea operațională a forțelor lor armate. România este participantă la acest program, dar Alianța Nord-Atlantică va rămâne și trebuie să rămână principalul garant al securității și apărării statelor europene. Este vital, desigur, să dezvoltăm capacitatea europeană în aceste sens, indiferent că vorbim de inițiativa privind armata europeană sau de inițiative în domeniul infrastructurii de securitate cibernetică, de exemplu, însă în complementaritate cu NATO.
„În Diaspora, am simțit dorința de întoarcere, însă și revolta față de modul în care arată astăzi România”
CursDeGuvernare.ro: Cât de important este rolul președintelui în relația cu diaspora? Cum vă propuneți să îi apropiați de țară pe cei care au plecat din România?
Dan Barna: Nu am ascuns nicio secundă sensibilitatea pe care o am față de problema românilor din străinătate. Românii din Diaspora, condițiile lor în străinătate și mai ales revenirea lor în România constituie una din prioritățile mele și ale USR PLUS.
Avem un adevărat exod al românilor, numai anul trecut au plecat din România 260.000 de români. Este o prioritate pentru mine să putem întoarce tendința actuală și să conducem la capitolul sosiri în țară la nivelul întregii Europe.
Președintele este cel care dă tonul, care trasează direcțiile generale și care oferă exemple de conduită. Ca președinte al României, voi da acest ton în ce privește relația cu românii din străinătate. Cel puțin o dată pe an, mă voi adresa din Parlament românilor din Diaspora, în care să expun ceea ce reiese din consultările pe care le voi avea cu aceștia. Ca președinte, mă voi consulta îndeaproape cu românii activi, inclusiv cu reprezentanți ai acelor asociații ale românilor din străinătate care au demonstrat că au un impact semnificativ în viața comunităților.
Am fost în comunitățile de români din străinătate în această campanie. Am simțit dorința de întoarcere, însă și revolta față de modul în care arată astăzi România și față de indiferența autorităților la problemele lor.
Proiectul meu de candidat la președinția României are ca obiectiv repararea tuturor neajunsurilor pe care mi le-au semnalat și transformarea României într-o țară din care nimeni să nu se mai simtă obligat să plece în căutarea unei vieți mai bune. Împreună putem schimba abordarea de până acum a autorităților din România care au privit cu nepăsare problemele cu care românii din Diaspora se confruntă.
Nu în ultimul rând, putem schimba România cu ajutorul românilor din Diaspora și îmi doresc asta. România are nevoie de cunoștințele și experiența dobândite de românii din străinătate pentru a putea implementa modele de succes văzute în Marea Britanie, Germania, Statele Unite sau Danemarca și aici, în România.
Și vreau să închei cu gândul pe care mi l-au transmis românii din comunitățile pe care le-am vizitat în această campanie – „ne arătați că suntem doriți acasă”. Este un gând pe care îmi asum să-l transform în realitate instituțională începând cu 24 noiembrie.
