Optimism total la Ministerul Finanțelor – Desenul în ”V” după care ar urma să-și revină economia

Economia a înregistrat o contracție de circa 15% în trimestrul al doilea din 2020, reiese din proiecțiile Ministerului Finanțelor Publice (MFP), prezentate marți de ministrul Florin Cîțu, însă scenariul privind evoluția PIB-ului în a doua parte a anului este ceva mai optimist, indicând o revenire în ”V” a activității.

Ministrul este de părere că până la sfârșitul lui 2021, economia României va recupera pierderile generate de criza sanitară și chiar va crește peste nivelul de la începutul anului.

”Vedem în trimestrul doi din 2020 o scădere abruptă a economiei, ceea ce este normal. Este normal pentru că am luat decizia ca oamenii să stea acasă, să fie sănătoși și să le plătim șomajul tehnic și, pe de altă parte, să susținem companiile prin IMM Invest. Revenirea, pentru că aici este partea cea mai importantă, se bazează atât pe informații pe care le-am luat din economie cât și pe informațiile pe care le avem de la modele noastre macroeconomice”, a declarat Florin Cîțu, în cadrul unei conferințe de presă.

El a argumentat că proiecțiile ministerului se bazează pe structura economică a României, dar și pe modul în care a răspuns aceasta la măsurile guvernamentale implementate în contextul crizei (în principal șomajul tehnic și IMM Invest). Serviciile și industria sunt cele care au tras cel mai mult economia în jos, în condițiile în care acestea au o contribuție substanțială la economie.

În acest context, viitoarele măsuri pe care le are în vedere Guvernul vor fi direcționate către zonele cu valoare adăugată mare, astfel încât acestea să producă efecte în lanț în economie.

”Aici trebuie să punem resursele în perioada următoare. Resursele trebuie redirecționate prin programele pe care le vom face acolo unde economia are valoarea adăugată cea mai mare. Aceste măsuri trebuie să fie targetate. Măsurile din martie și aprilie nu au avut filtre. Au fost măsuri pentru a susține economia, locurile de muncă, capacitatea de producție. În partea a doua trebuie să fim foarte atenți cum direcționăm aceste resurse pentru că vorbim de bani publici”, a precizat ministrul finanțelor.

El a adăugat că există mai multe motive care i-au determinat pe specialiștii din minister să vadă revenirea economiei în ”V”, în ciuda unor predicții mai pesimiste înainte de specialiștii din bănci, instituții financiare internaționale sau agenții de rating.

Argumentele în favoarea revenirii în ”V”

În primul rând, este vorba despre răspunsul rapid al guvernului și al Băncii Naționale a României, cel dintâi pe zona de politică fiscală, iar cel din urmă pe zona de politică monetară.

E adevărat, înseamnă cheltuieli de 3% din PIB (măsurile fiscale anunțate, n.r.), dar am injectat bani în economie imediat. Nu am așteptat să vedem efectele în economie. Politica monetară a răspuns în 20 martie prin reducerea dobânzilor și promisiunea de a interveni pe piața secundară. A injectat și banca centrală lichiditate în sistem, mult mai rapid decât s-a întâmplat în 2008”, a afirmat ministrul.

Al doilea motiv, susține Florin Cîțu, ar fi legat de modul în care s-au propagat crizele anterioare, care au dus la falimente și pierderi de locuri de muncă. În criza actuală, capacitatea de producție doar a înghețat, nu s-a pierdut, ministrul arătându-se optimist că la companii au rămas resurse suficiente pentru a sprijini relansarea economiei.

Statul a plătit în martie circa 400 de milioane de lei pentru acordarea șomajului tehnic companiilor și profesioniștilor afectați de criza coronavirus. La acestea se mai adaugă rambursări de TVA în valoare de șase miliarde de euro în martie și aprilie, precum și plăți de concedii medicale circa 900 de milioane de lei. În plus, prin programul IMM Invest, companiile au depus cereri de finanțări pentru capital de lucru în valoare de 16,7 miliarde de lei, respectiv de 38,4 miliarde de lei pentru investiții, potrivit datelor prezentate de ministru.

Un alt aspect de care România ar putea profita pe termen scurt este relocarea unor linii de producție mai aproape de piața europeană, o tendință observată la nivel mondial, dar care nu s-a consolidat încă. ”Vom vedea producție în România a unor lucruri pe care le importam. Nu știu dacă este o soluție pe termen lung, dar pe termen scurt va ajuta”, a declarat Florin Cîțu.

Tot în sprijinul revenirii economiei în ”V” vine și nivelul foarte redus al datoriei publice, a precizat el, nivel care a permis ministerului să se împrumute la costuri în scădere în ultimele două săptămâni.

Dincolo de acestea, ministrul finanțelor susține că un alt argument în favoarea unei relansări relativ rapide a economiei îl reprezintă faptul că cele mai afectate industrii nu au o contribuție foarte însemnată la PIB. ”Nu avem nevoie de resurse foarte mari de la buget ca să susținem aceste sectoare afectate”, a declarat el.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză anticipează un declin al PIB de 1,9% din PIB în acest an, iar Finanțele anticipează o adâncire a deficitului bugetar la 6,7% din PIB.

Întrebat ce impact ar putea avea al doilea val al epidemiei Covid-19, ministrul a precizat că se așteaptă ca acesta să fie semnificativ mai redus, deoarece statul și companiile vor fi mai pregătite. ”Companiile știu foarte bine ce au de făcut, sunt interesate ca angajații să fie sănătoși, sunt interesate să mențină capacitățile de producție. (…) Rezervele statului sunt la un nivel optim”, a explicat Florin Cîțu.

Alte direcții de dezvoltare

Ministrul finanțelor a precizat că în această săptămână va fi prezentat în guvern proiectul de ordonanță pentru instituirea unui program similar IMM Invest pentru companiile mari. Acesta ar urma să fie aprobat de grupul interministerial care lucrează la planul de relansare economică astăzi.

Schema de credite garantate ar urma să prevadă o serie de condiții suplimentare, a explicat Florin Cîțu, fără a da alte detalii.

Ministrul a precizat că măsurile prin care un guvern poate susține economia în acest context nu sunt foarte multe, cele mai eficiente fiind cele de tipul garantării creditelor sau a asigurării de lichiditate, prin plata șomajului tehnic, spre exemplu.

”Nu sunt foarte multe instrumentele pe care un guvern le are la dispoziție. Poți face helicopter money, de exemplu. Noi nu vom lua astfel de măsuri. Vom identifica acele sectoare din economie unde avem cea mai mare valoare adăugată și le vom sprijini. Investițiile publice și private sunt modul prin care vom reveni și vom avea creștere economică”, a punctat Florin Cîțu.

În plus, ministrul speră că investițiile demarate în această perioadă vor putea ajuta la menținerea în țară a unei părți din diaspora, întoarsă în România în contextul pandemiei. ”Este o altă prioritate a acestui Guvern. Să le oferim condiții să rămână în România, prin investiții, permițând economiei să se dezvolte”, a precizat el.

Ei a reiterat faptul că executivul nu are în vedere nicio majorare de taxe, o astfel de măsură fiind ”o sinucidere economică”, dar și că se ferește de reducerea fiscalității deoarece aceste măsuri au efect pe termen lung asupra unui buget deja întins.

”Eu anticipez că la sfârșitul lui 2021 vom fi pe plus. Mă aștept nu doar la o revenire la nivelul de acum, ci la un plus”, a conchis ministrul Finanțelor Publice.