Opoziţia şi o parte din armata libiană controlează estul ţării. O parte din forţele armate s-au alăturat protestatarilor antiguvernamentali şi controlează oraşele din estul Libiei. În schimb, la Tripoli, străzile s-au golit, după ce liderul libian Muammar Gaddafi a ordonat înăbuşirea revoltelor. Nu se cunoaşte deocamdată numărul real al morţilor, dar el se situează, conform aprecierilor ONG-urilor internaţionale, între 700 şi 1.000 de victime. Locuitorii din capitală sunt speriaţi că pot fi împuşcaţi pe străzi de mercenari şi forţele pro-guvernamentale, aşa că protestele continuă doar în alte oraşe din ţară. Între timp, mii de străini aşteaptă să plece acasă, prin porturile şi aeroporturile libiene, şi la graniţa cu Tunisia şi Egipt. În ciuda ameninţărilor venite din partea lui Gaddafi, care nu vrea să părăsească puterea, suporterii opoziţiei au anunţat că pun la cale o primă demonstraţie coordonată, în capitală, pentru vineri. În primul său comentariu de la începutul revoltelor din Libia, preşedintele american Barack Obama nu l-a criticat direct pe Gaddafi, dar a condamnat ferm folosirea violenţei contra protestatarilor paşnici care îi cer liderului libian să plece. Secretarul de stat american Hillary Clinton va merge luni la Geneva, pentru o reuniune a miniştrilor de externe ai Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. În Bruxelles, ambasadorii UE au anunţat că Uniunea este gata să impună Libiei sancţiuni economice suplimentare, dacă va fi necesar. (BBC News)
Masive demonstraţii antiguvernamentale în Grecia. Măsurile de austeritate luate de guvern, printre care reducerea salariilor şi pensiilor şi creşterea taxelor şi impozitelor, au nemulţumit profund populaţia, care a ieşit din nou pe străzi. Protestatarii au aruncat cu bombe cu petrol şi pietre în forţele de ordine, iar poliţiştii au răspuns cu gaze lacrimogene pentru a dispersa mulţimea, în contextul unei greve generale de 24 de ore. Violenţele au apărut după ce 30.000 de oameni au participat la un marş de protest lângă Parlamentul elen, iar greva generală, prima din acest an, a paralizat transportul public din capitală, iar 100 de curse aeriene au fost anulate. Multe şcoli au fost închise, iar spitalele au funcţionat numai cu serviciile de urgenţă. Firmele mici s-au alăturat protestelor, multe magazine fiind închise. Guvernul socialist condus de premierul Georgios Papandreou reduce cheltuielile şi creşte taxele, pentru a mai scădea datoria publică. În mai anul trecut, Grecia a primit un împrumut de 110 miliarde de euro din partea UE şi FMI. (BBC News)
General sârb, condamnat pentru crime contra albanezilor din Kosovo. Tribunal ONU pentru fosta Iugoslavie l-a condamnat pe fostul şef de poliţie Vlastimir Djordjevici la 27 de ani de închisoare, pentru rolul pe care l-a avut în uciderea a 700 de etnici albanezi în Kosovo, în 1999. Bărbatul de 62 de ani se face vinovat de cinci capete de acuzare, printre care crime contra umanităţii, inclusiv ucidere şi deportare. Acţiunile sale au contribuit semnificativ la campania terorii contra kosovarilor, a decis completul de judecată. Djordjevici susţine că este nevinovat şi că nu avea control asupra forţelor sârbe. “Nu aveam cum să ştiu că subordonaţii mei au comis crime contra populaţiei albaneze”, s-a apărat fostul general. Dar judecătorul Kevin Parker a respins apărarea sa, spunând că “participarea la actele criminale a fost crucială pentru succesul acestora”. Djordjevici a contribuit şi a încurajat uciderea a nu mai puţin de 724 de albanezi din Kosovo, între ianuarie şi iunie 1999, a decis Tribunalul Internaţional de la Haga. (BBC News)
Protest al diplomaţilor francezi faţă de acţiunile lui Sarkozy. Un grup de diplomaţi îl acuză pe preşedintele Nicolas Sarkozy de subminarea poziţiei Franţei în lume. O scrisoare anonimă, scrisă de actuali şi foşti diplomaţi francezi, şi publicată de cotidianul “Le Monde”, îl acuză pe preşedintele Nicolas Sarkozy că ar fi subminat rolul Franţei pe scena internaţională. Sarkozy trebuie să facă faţă acum unei rveolte fără precedent a diplomaţilor francezi, care avertizează asupra gafelor sale din politica externă, care afectează imaginea Franţei peste hotare. După săptămâni de dezvăluiri legate de legăturile oficialilor francezi cu regimurile dictatoriale din Orientul Mijlociu şi după ce Franţa a rămas alături de dictatorii din Tunisia şi Egipt până în ultima clipă, un grup de diplomaţi a dat publicităţii această scrisoare în care-l atacă pe preşedinte. “Vocea Franţei în lume a dispărut”, susţin ei, acuzându-l pe şeful statului de amatorism, impulsivitate, ignorarea ambasadorilor şi o prea mare atenţie acordată imaginii sale la tv în detrimentul adevăratei politici externe. Franţa riscă să devină nesemnficiativă pe scena politică a lumii. “Africa ne scapă, mediteraneenii ne pun la punct, China ne striveşte, iar Washtingtonul ne ignoră”, se arată în documentul citat. (Guardian)
Activiştii chinezi cheamă la o revoluţie a iasomiei în 18 oraşe. China va trebui să facă faţă unei noi provocări, după ce dizidenţii chinezi de peste hotare au chemat oamenii să iasă în stradă pentru o revoluţie în stilul celei tunisiene, numită revoluţia iasomiei, în weekendul următor, pentru a schimba dictatura partidului unic. Autorităţile chineze au trecut însă la arestări, pentru a preveni acest lucru, 100 de activişti şi potenţiali organizatori fiind deja consemnaţi la domiciliu. Săptămâna trecută, o invitaţie similară a fost postată pe internet, pe siteul chinezilor emigraţi, boxun.com, dar acţiunea nu a avut succesul scontat, numărul poliţiştilor, jurnaliştilor şi al spectatorilor curioşi fiind mai mare decât cel al posibililor protestatari. În ciuda acestui prim eşec, blogul citat a chemat din nou oamenii la proteste contra Partidului Comunist, duminică la ora 14. “Vă invităm să vă plimbaţi, să priviţi sau chiar să pretindeţi că sunteţi în trecere pe acolo. Atâta timp cât sunteţi prezenţi pe străzi, guvernul autoritar va tremura de frică”, spun activiştii. Aparatul de securitate a luat deja măsuri pentru a neutraliza orice posibilă acţiune şi a plasat sub arrest la domiciuliu 100 de potenţiali organizatori ai demonstraţiilor. (Telegraph)
FMI vrea o depreciere a dolarului. Într-o notă informativă către miniştrii de finanţe din ţările membre ale Grupului G20, publicată miercuri, FMI cere o depreciere a dolarului american, care va permite astfel SUA să-şi reducă deficitul comparativ cu alte state ale lumii şi astfel să reechilibreze economia mondială. Reprezentanţii instituţiei de la Washington explică faptul că, potrivit calculelor lor, rata schimbului valutar al dolarului este supraevaluată, iar cea a euro sau yenului este “conformă global” cu fundamentele economice, în timp ce mai multe monede ale ţărilor asiatice emergente sunt subevaluate. În consecinţă, FMI estimează că G20 trebuie să permită o scădere a dolarului. Într-un raport privind economia mondială, FMI îşi exprimă neliniştea tot mai mare. “Riscurile de încetinire a dezvoltării rămîn ridicate în cazul economiilor dezvoltate, în timp ce în cazul economiilor emergente este vorba despre un risc de supraîncălzire”, se arată în document. FMI avertizează şi în privinţa tensiunilor de la periferia zonei euro, în ţări precum Grecia, Irlanda sau Portugalia şi asupra progreselor insuficiente de realizare a unor planuri de consolidare a finanţelor publice în SUA şi Japonia. (Le Monde)
