Consiliul Fiscal apreciază drept plauzibilă prognoza actualizată a veniturilor bugetare, mai puțin sumele provenind din închirierea benzilor de frecvență, reiese din opinia instituției cu privire la rectificarea bugetară anunțată de Guvern. Pe partea de cheltuieli, CF vede un necesar mai ridicat decât cel anticipat de guvern așa încât, din calculele instituției, ar mai fi nevoie de identificarea unor resurse bugetare de 0,5% din PIB pentru încadrarea în ținta de deficit asumată.
Instituția este de părere că există un risc însemnat ca statul să nu încaseze cele 2,5 miliarde de lei, echivalentul a 0,21% din PIB, din vânzarea frecvențelor. Totodată, CF subliniază caracterul temporar (one-off) al sumelor recuperate din impozitele aferente anului anterior amânate la plată de agenții economici, cuantumul acestora pentru anul în curs fiind unul ridicat, de circa 10 miliarde de lei.
Pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare de proporții (+21,4 miliarde de lei) comparativ cu parametrii aprobați prin proiectul de buget, cauzele principale fiind suplimentările la cheltuieli de capital, alte transferuri, bunuri și servicii, cheltuieli de personal și asistență socială.
”Se manifestă astfel un derapaj major pe partea de cheltuieli bugetare având drept explicații principale incapacitatea de a le ține sub control, o sub-bugetare în construcția bugetară inițială și creșteri de prețuri peste așteptări la bunuri și servicii achiziționate de stat”, avertizează instituția.
CF identifică o sub-bugetare la nivelul cheltuielilor de asistență socială în cuantum de 0,3 pp din PIB și riscuri de depășire a anvelopei bugetare pentru cheltuielile de personal și cele cu bunuri și servicii.
”Considerând nerealizarea probabilă a veniturilor din închirierea benzilor de frecvență 5G și necesarul suplimentar identificat de CF la nivelul cheltuielilor cu asistența socială, rezultă un ecart nefavorabil în cuantum de circa 0,5% din PIB față de noua estimare de deficit bugetar de 7,13% din PIB, care reclamă măsuri suplimentare pentru respectarea acesteia”, se arată în opinia CF.
Proiectul de rectificare bugetară slăbește consolidarea bugetară așa cum era anunțată pentru anul 2021, mai avertizează instituția. Soliditatea construcției bugetare programate la rectificare este inferioară celei aferente proiectului de buget, chiar dacă nivelul țintit al deficitului bugetar (7,13% din PIB) este apropiat de cel inițial (7,16% din PIB).
În condițiile evoluției mai favorabile a economiei și a cuantumului mai ridicat al veniturilor provenind din recuperarea impozitelor amânate la plată, un nivel optim și realizabil al țintei de deficit bugetar ar fi trebuit, în opinia CF, să fie, semnificativ sub 7% din PIB – în jurul valorii de 6,5% din PIB. Un asemenea nivel nu este plauzibil să fie atins, dat fiind derapajul major pe partea de cheltuieli bugetare”, se arată în raport.
Cea mai de amploare rectificare analizată de CF
Această rectificare bugetară este singulară în istoria rectificărilor evaluate de Consiliul Fiscal, din 2010 până în prezent, prin magnitudinea rectificării pozitive a veniturilor și cheltuielilor bugetare (creșterea acestora fiind de aproximativ 4,8% față de valorile propuse anterior), semnalează instituția.
”În condițiile în care o parte a acestor venituri este temporară (cel puțin cele amânate la plată din 2020), iar o altă parte este datorată dinamicii ciclice favorabile a economiei, CF consideră că alocarea de venituri, în cadrul rectificării, comportă riscuri considerabile, ce se pot materializa prin evoluții economice defavorabile viitoare, la nivel intern și internațional. Mai mult, aceste venituri, unele fără caracter permanent, finanțează, într-o proporție importantă, cheltuieli bugetare permanente, ceea ce accentuează riscurile aferente sustenabilității poziției fiscale a sectorului public”, avertizează specialiștii CF.
Situația bugetului public din România față de majoritatea țărilor din UE este problematică din mai multe rațiuni:
- deficit structural de cca 5% din PIB în România la început de pandemie;
- multe din țările membre ale UE au pornit cu deficite structurale relativ reduse, sau inexistente, în criza pandemică și, mai mult, au aplicat măsuri temporare, care își epuizează efectul asupra deficitului bugetar efectiv aproape de la sine, ceea ce duce la revenirea acestui deficit în apropierea celui structural anterior crizei pandemice;
- în cazul României ajustarea fiscală este un proces întins pe mai mulți ani, și are, implicit, un efect de majorare substanțială a datoriei publice, care induce riscuri de sustenabilitate în creștere;
- lipsa acută de spațiu fiscal (generată și de un nivel foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare) expune economia României la riscul de a nu putea interveni în cazul unor noi momente de mare tensiune pe plan intern si pe plan internațional – induse de datoriile mari în lume, un nou val al pandemiei, impactul schimbărilor climatice, tensiuni geopolitice și alte crize etc.
Test sever pentru corecția bugetară va fi anul 2022, avertizează CF, când se va simți inevitabila reducere a impulsului fiscal în conjuncție cu întărirea politicii monetare, ca și efecte ale derapajului bugetar din acest an.
Deficitul bugetar (cash, ESA, structural) ar trebui fie în jur de 3% din PIB în 2024, conform programului de corecție asumat de guvern și convenit cu CE.
În octombrie acest an, Guvernul trebuie să trimită la Bruxelles un set de măsuri care să concretizeze planul de corecție macroeconomică. Este de amintit că România este sub incidența procedurii de deficit excesiv (PDE).
